• bestofcluj.png
  • clujuldelanganoi.png
  • gradinabotanica.png
  • muzee.png
  • parcetnografic.png

Monumente arhitectonice

{gallery}Atractii_turistice/Monumente_arhitectonice/Justitie/{/gallery}

Palatul de Justitie din Cluj, situat la intersectia Pietei Stefan cel Mare cu Calea Dorobantilor din municipiul Cluj, a fost construit in perioada 1898-1902 in stil eclectic. Este o cladire reprezentativa pentru arhitectura inceputului de secol XX, dupa planurile asociatiei de proiectanti Epitotarsasag, Kotsis, Smiel, Fodor es Reisinger.

Cladirea a fost proiectata de catre arhitectul Gyula Wagner. Antreprenor a fost David Sebestyen. Cladirea a fost catalogata drept monument istoric si de arhitectura. In ea functioneaza mai multe instante judecatoresti, intre care si Curtea de Apel Cluj.

Cladirea este parte a ansamblului arhitectonic din Piata Avram Iancu, ansamblu din care fac parte si Opera Romana, Teatrul National, Palatul Regionalei Cailor Ferate, Palatul Prefecturii, Palatul de Finante, Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe. Toate aceste cladiri au fost gandite si ridicate ca palate vaste, cu suficiente spatii care pot fi folosite ca birouri, intrari si scari in stil monumental indreptandu-se catre salile de festivitati si de sedinte.

Cladirea Palatului de Justitie are forma unui patrulater neregulat si contine 13 curti interioare gandite pentru a asigura ventilarea si iluminarea incaperilor existente. Exista doua intrari: una prin fatada nordica si o a doua prin cea vestica. Ambele fatade sunt extrem de ornamentate si prezinta la intrari cate un portic alcatuit din patru coloane dorice care sustin un balcon aflat la primul etaj.

Palatul de Justiţie, situat la intersecţia Pieţei Ştefan cel Mare – fostă Hunyadi János – cu Calea Dorobanţilor – fostă Budai Nagy Antal – a fost construit în perioada 1898-1902 în stil eclectic. Este o clădire reprezentativă pentru arhitectura începutului de secol XX, realizată după planurile asociaţiei de proiectanţi Epitotarsasag, Kotsis, Smiel, Fodor es Reisinger. Palatul a fost proiectat de către arhitectul Gyula Wagner. Clădirea a fost catalogată drept monument istoric şi de arhitectură. În ea funcţionează mai multe instanţe judecătoreşti, între care şi Curtea de Apel Cluj.

Palatul a fost proiectat pentru a asigurara activitatea justiţiei în urmă cu mai bine de un secol, pentru o populaţie de circa 50.000 de locuitori.

Faţadele sunt extrem de ornamentate şi prezintă la intrări câte un portic alcătuit din patru coloane dorice care susţin un balcon aflat la primul etaj.

Frizele au fost ornamentate cu motive vegetale, ghirlande, console şi figuri rondo-bosso. Arcele, ancadramentele ferestrelor şi cornişele sunt decorate cu figuri umane sculptate în piatră, de o excepţională valoare artistică.

Elementele decorative au fost realizate din teracotă şi piatră de Viştea, a cărei carieră se afla la doar 20 km depărtare de Cluj.

Pe acoperişul faţadei vestice a fost realizată o cupolă de 9 m lăţime, 29 m lungime şi înaltă de 8,6 m. Extrem de ornamentată cu piese din fier forjat şi având o învelitoare alcătuită dintr-un strat de solzi de eternit sporind frumuseţea edificiului.

Clădirea şi-a păstrat de-a lungul timpului destinaţia iniţială, pentru o perioadă ea adăpostind şi alte instituţii de stat ca Biblioteca Judeţeană Octavian Goga din Cluj, Editura Kriterion, Facultatea de Ştiinţe Economice, Şcoala Populară de Artă, Notariatul de Stat etc.

Concepută iniţial ca Palat de Justiţie, clădirea avea în componenţă nouă săli de dezbateri, cu ornamentaţie bogată, realizată din stucaturi şi elemente sculptate, actualmente recondiţionate.

În prezent Curtea de Apel Cluj dispune de 3 săli de şedinţă, câte una pentru fiecare secţie şi mai multe birouri destinate desfăşurării activităţii judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate.

 

Categorie: Monumente arhitectonice

Publicatii

publicatii03