Monumente arhitectonice

{gallery}Atractii_turistice/Monumente_arhitectonice/Parohiaromanocatolica/{/gallery}

Construită la jumătatea secolului al XV-lea, clădirea parohiei romano catolice, a îndeplinit de-a lungul vremii diverse roluri.

Ea a adăpostit primul colegiu unitarian şi l-a găzduit pe împăratul Iosif al doilea, la trecerea sa prin cetatea Clujului. În perioada comunistă, datorită poziţiei sale centrale, clădirea parohiei a fost unul dintre sediile Securităţii.

Centrul unui oraş este pentru fiecare comunitate centru vieţii sale sociale. La fel a fost şi este şi cazul Clujului. Decizia de a se construi un centru civic a fost impusa de faptul că cetatea Clujului se afla pe principalul drum comercial al Evului Mediu, care lega Transilvania de occidentul Europei. A doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost caracterizată prin accentuarea preocupărilor urbanistice ale edililor oraşului, preocupări care s-au axat pe sistematizarea Clujului.

Primele propuneri apar în anul 1862 şi vehiculează ideea potrivit căreia Sfântul Mihail trebuie să constituie centrul oraşului. Ideea a fost unanim împărtăşită şi, astfel, în jurul bisericii, au fost edificate celelalte construcţii.

Una dintre clădirile reprezentative ale noului ansamblu arhitectural este şi clădirea parohiei romano catolice. Construcţia clădirii a fost începută în 1450, la iniţiativa lui Sleunig Gergely, primul paroh al Clujului acelor vremi. Era o construcţie specifică stilului gotic. Deasupra porţii parohiei se află un blazon pe care sunt încrustate iniţialele S. G, în memoria iniţiatorului construcţiei.

În anul 1477, Parohul Sleunig Gergely a extins clădirea iniţială. După Reformă, când protestanţii au preluat parohia, în clădire a locuit episcopul David Ferenc, primul episcop al bisericii unitariene. În 1693 construcţia a adăpostit primul colegiu unitarian. Ea a fost renovată în anul 1799, când s-a aşezat, pe frontispiciul porţii, un basorelief care îl reprezintă pe Arhanghelul Mihail.

După 1948 clădirea parohiei romano catolice a fost naţionalizată, în mare parte. Astfel, ea a devenit unul din sediile Securităţii.

În proprietatea bisericii catolice a rămas doar aripa clădirii în care se aflau locuinţele preoţilor. La insistenţele actualului prelat, dr. Cirják Árpád, clădirea a reintrat în posesia bisericii. Din 1989 până în prezent, ea a fost renovată de două ori.

Categorie: Monumente arhitectonice