VISIT CLUJ
1 € = 4.9488 lei
-2°C

Clujul a reușit să apară pe micile și marile ecrane din toată lumea de-a lungul anilor prin producții românești apreciate la nivel internațional sau producții străine realizate în colaborare. Portofoliul bogat cu filme, scurtmetraje și diverse producții video care s-a bucurat de decorul clujean numără titluri precum:

Prima mare producție internațională care a reușit să folosească Clujul ca decor îl are ca autor pe Nicole Krauss. Filmul ”The History of Love” (2016), adaptat după bestsellerul din 2005, a reușit să transpună povestea de dragoste cu o durată de 70 de ani, dintre un evreu și vecina sa. Această peliculă de succes a fost regizată de francezul originar din România Radu Mihăileanu, binecunoscutul regizor și scenarist, fiind prima în limba engleză. Filmările pentru ”The History of Love” au avut loc la New York, Montreal, București și Cluj. În Cluj, s-a filmat în comuna Aghireșu, satul Dâncu, dar și în multe alte locuri din Cluj-Napoca, precum: Teatrul Național, Parcul Central, la Facultatea de Chimie și la Sinagoga de pe strada Horea. Unul dintre cele mai frumoase cadre s-a realizat în fața Facultății de Chimie, fiindcă s-a recreat un decor din anul 1954, din Santiago de Chile. Printre actorii principali ai filmului se numără: Sophie Nélisse, Elliott Gould, Gemma Arterton și Derek Jacobi. Desigur, există și actori români: Mihai Călin și Ovidiu Cuncea.

 

Filmul ”See you soon” (2019), regizat de David Mahmoudieh, este o poveste de dragoste modernă, care a prins contur pe un teren de fotbal. Protagoniștii sunt cunoscuții actori Harvey Keitel, Liam McIntyre, Jenia Tanaeva și Poppy Drayton. Filmările au avut loc în Grecia, Sankt Petersburg, Buftea și Cluj. La Cluj, scenele au fost filmate zile și nopți pe Cluj Arena. Povestea filmului a fost scrisă de Jenia Tanaeva, cea care joacă rolul „Cenușăresei”.

 

”Chuck Norris vs. Communism” (2015) reprezintă un documentar impresionant care are ca subiect principal viața în România în perioada comunismului (anii ’80). Filmul descrie întreg fenomenul casetelor dublate (mai bine de 5000 de casete video) de Margareta Nistor, în perioada în care programul la televizor era de doar două ore, iar în cinematografe rulau doar filme de propagandă. Acest fenomen cuprinde mai multe etape: aducerea în țară a casetelor, traducerea acestora, distribuția și „cluburile video”.Materialele folosite pentru realizarea acestui documentar sunt poveștile, amintirile, informațiile, arhiva și desigur, casetele traduse de Irina-Margareta Nistor.Acest documentar este un „thriller cu accente de comedie”, după cum l-au numit producătorii. Urmărind acest documentar, reușești să treci prin multe stări. De multe ori, simți că te trec fiorii sau pur și simplu privești nostalgic acele vremuri, care nu au fost tocmai ușoare. În rolul personajului principal a fost Irina-Margareta Nistor, iar cea care a regizat documentarul a fost Ilinca Călugăreanu.De unde acest titlu? Ei bine, mulți din cei pasionați de filme în perioada comunistă l-au adorat pe Chuck Norris, iar de acolo s-a născut și ideea acestui titlu. Desigur, Clujul a fost unul dintre orașele în care s-au făcut filmări timp de câteva zile. Astfel, s-au realizat diverse cadre pe străzile Clujului, fiind nevoită oprirea circulației. Primele cadre au fost realizate în cartierul Gruia. Astfel, Clujul s-a văzut în cadrul mai multor festivaluri realizate în: Iugoslavia, Sundance, Edinburgh, Las Vegas, Los Angeles, Florida, Miami. Pe lângă festivaluri, Clujul a fost vizualizat și din cinematografele din Anglia.

 

Mai multe detalii pe:

https://cluj.com/articole/clujul-in-filme-internationale/

 

Cluj-Napoca a fost plasat de cotidianul american The New York Times într-un top al oraşelor de artă ale viitorului. În septembrie 2013, oraşul Cluj-Napoca a fost menţionat alături de Delhi şi Bogota într-un articol, o prezentare a cărţii “Art Cities of the Future: 21st-Century Avant-Gardes”, lansată în Anglia şi SUA. 

 

În cartea “Art Cities of the Future: 21st-Century Avant-Gardes” sunt amintite două instituţii de cultură importante ale orașului: Muzeul de Artă şi Fabrica de Pensule. Despre Fabrica de Pensule se afirmă că este un exemplu de succes pentru transformarea unui spaţiu industrial într-un cluster de artă, iar despre aceeaşi Fabrică de Pensule se vorbeşte câteva secunde şi în partea a treia a documentarului Wild Carpathia subliniind, încă o dată, valoarea artiștilor clujeni: „Clujul a devenit căminul unui val de pictori şi artişti ale căror ateliere din vechea fabrica de pensule nu trădează faptul că fac vâlvă pe scena internaţională a artei“.

 

Printre artiştii menţionaţi în „Art Cities of the Future: 21st-Century Avant-Gardes” se numără Adrian Ghenie, care a stabilit un record uluitor pentru piaţa românească a artiştilor în viaţă, prin vânzarea, în martie 2013, la New York, a pânzei „Persian Miniature“ cu 350.000 de dolari. 

Mai multe detalii: 

https://www.nytimes.com/2013/09/24/arts/from-beirut-to-bogota-art-cities-to-watch.html?_r=2& 

Sezonul de iarnă îngheață întreg peisajul din Inima Transilvaniei, cele mai reci zone ale orașului sunt vestul și estul (cartierul Grigorescu, respectiv Mărăști și Someșeni), datorită poziționării în valea Someșului Mic, spre deosebire de cartierele mai înalte, Bună Ziua, Zorilor sau Gruia care au parte de temperaturi mai blânde.

 

Totodată, iarna îmbracă întregul oraș în straie de sărbătoare prin ghirlandele de lumini, pomii împodobiți și parcurile frumos decorate care compun un peisaj de poveste. 

 

Prezența anotimpului rece creează diferite experiențe demne de încercat pentru toți cei care vor să aibă parte de voie bună. Vă propunem următoarele experiențe demne de încercat în Inima Transilvaniei:

Sesiunile foto – Chiar dacă ești fotograf sau hobby-ul tău este fotografia, ești turist pentru o zi sau vrei să captezi un moment din plimbarea prin centrul orașului Clujul are niște străzi aparte care îți vor face pozele mult mai atractive, spre exemplu, străzile Regele Ferdinand, Napoca, Bulevardul Eroilor, Mihail Kogălniceanu, Emil Isac, Horea sau Nicolae Titulescu din cartierul Gheorgheni.

Actele caritabile – Pentru ca dar din dar se face rai și pentru ca Moș Crăciun vine la fiecare, sezonul de iarnă este unul dintre cele mai potrivite momente pentru a obișnui să facem acte caritabile, să ajutăm oamenii în vârstă din azile, familiile cu venituri mici sau copiii din plasamente.

Evenimente – Clujul este un oraș în plină dezvoltare, însă diversitatea evenimentelor a fost stopată de apariția și evoluția cazurilor de Coronavirus.  

Pârtiile de schi – Pentru cei pasionați de schi sau pentru cei care vor să încerce acest sport, în zona Clujului clujenii se pot distra în sezonul rece mai aproape de casă. La numai câțiva kilometri de aglomerația urbană, cei care iubesc zăpada pot să se dea cu săniuța sau să schieze în următoarele locații:

Pârtia Feleacu

Distanța: la 12 kilometri de Cluj

Pârtie: albastră cu grad mic de dificultate, 765 m lungime, 98 m diferență de nivel

Dotări: teleschi (fără telescaun), 9 tunuri de zăpadă artificială, ratrac, centru de închiriere echipament, nocturnă, banda pentru începători, tubing.

Mărișel Ski & Snowboard Resort

Distanța: la 50 kilometri de Cluj

Pârtii: 4 pârtii (de dificultate albastră, roșie, neagră) + 1 pârtie pentru sanie;

Dotări: două instalații teleschi, o instalație telescaun de 4 persoane, nocturnă, zăpadă artificială, parcare amenajată (500 locuri).

 

Pârtia de Schi Muntele Băișorii

Distanța: la 55 kilometri de Cluj

Dotări: Deține unul dintre cele mai lungi teleskiuri din România, 1035 m; iluminat nocturn. Fără telescaun.

Pârtia Băișoara Mare: pârtie roșie cu grad de dificultate mediu, 1200 m lungime, înclinație 17%, diferență de nivel 200 m.

 

Buscat Resort

Distanța: la 60 kilometri de Cluj

Dotări: telescaun pentru două persoane, tunuri de zăpadă, apres-ski, centru de închiriere echipament, parcare amenajată (200 locuri).

Pârtii: Pârtia Buscat 1 (albastră, dificultate mică, 1300 m), Pârtia Buscat 2 (roșie, dificultate medie, 800 m), Pârtia Buscat 3 (neagră, dificultate ridicată, 900 m).

Cluj-Napoca este primul oraș din Europa de Est care a reușit să ajungă în finala
competiției pentru titlul de Capitală a Inovării, alături de alte 11 orașe din Europa. O
viziune construită pe baza unui ecosistem colaborativ și inovativ au transformat
Cluj-Napoca într-unul dintre cele mai bine dezvoltate hub-uri de inovare din România
și Europa de Est, orașul nostru clasându-se între primele 6 cele mai inovative orașe
din Uniunea Europeană.

Modelul de inovare dezvoltat la Cluj-Napoca este „orașul platformă”, model ce
asigură dezvoltarea durabilă a comunității prin procese colaborative și inovare
socială. Aceste procese sunt rezultatul colaborării între locuitori, mediul academic,
companii locale, asociații nonguvernamentale și administrația publică.

Titlul de Capitală Europeană a Inovării – iCapital – este un premiu anual finanțat prin
Horizon 2020, programul Uniunii Europene pentru cercetare și inovare. Competiția
recunoaște orașele europene care dezvoltă ecosisteme vibrante de inovare pentru a
adresa provocări curente și pentru a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor.
Un juriu independent de experți a selectat cele 6 orașe finaliste după interviuri cu 12
orașe aflate pe lista scurtă. Premiile au fost anunțate în timpul European Research
and Innovation Days, un eveniment anual organizat de Comisia Europeană.