Clujul de astăzi s-a ridicat peste straturi succesive de istorie, iar cetățile sale spun povestea transformării orașului de-a lungul secolelor. De la așezarea romană Napoca, întemeiată în urmă cu aproape două milenii, până la fortificațiile medievale și la  cetatea habsburgică de pe Cetățuie, fiecare epocă și-a lăsat amprenta asupra identității orașului.

Astăzi, urmele acestor fortificații nu sunt doar vestigii ale trecutului, ci adevărate repere ale orașului.

Napoca a fost un important oraș roman întemeiat în provincia Dacia, pe teritoriul actual al municipiului Cluj-Napoca. Așezarea s-a dezvoltat în apropierea unui castru militar și a devenit, în timpul împăratului Hadrian, municipiu, iar mai târziu, probabil sub Marcus Aurelius, colonie romană.

Orașul era un centru administrativ, comercial și militar important în Dacia Porolissensis. Avea străzi pavate, clădiri publice, temple, locuințe și instalații de alimentare cu apă. Locuitorii săi erau romani, militari, negustori și populații locale romanizate.

Cetatea romană Napoca era o așezare fortificată și un important centru urban al provinciei romane Dacia. Se afla pe teritoriul actual al orașului Cluj-Napoca și s-a dezvoltat în apropierea unui castru militar. Aceasta se întindea pe o suprafață de cca. 8 hectare si era amplasat pe teritoriul actual al Clujului in zona Pieței Muzeului de astăzi.

Orașul era apărat de un zid de incintă construit în perioada secolelor al II-lea–al III-lea d.Hr. Un segment important este zidul de nord al incintei orașului roman, orientat est–vest. Acesta a fost construit pe straturi aluvionare situate la o adâncime cuprinsă între 2,70 și 4,00 metri sub nivelul actual al terenului.

Zidul era realizat în tehnica romană opus quadratum, folosindu-se blocuri masive de piatră, atent fasonate și așezate unele peste altele, fără mortar sau alt liant. Fundația avea o lățime de aproximativ 2,20 metri, iar partea superioară păstrată — elevația originală — avea o lățime de 1,80 metri. Dimensiunile și modul de construcție demonstrează caracterul solid și defensiv al fortificației.

În interiorul cetății se găseau străzi organizate după model roman, clădiri publice, locuințe, temple, ateliere și spații comerciale. Napoca dispunea probabil și de sisteme de alimentare cu apă și de canalizare. Orașul a devenit municipiu în timpul împăratului Hadrian, iar mai târziu a primit rangul de colonie romană.

După retragerea administrației romane din Dacia, în anul 271, Napoca și-a pierdut treptat importanța, însă vestigiile sale stau la baza dezvoltării ulterioare a orașului Cluj-Napoca. Astăzi, ruinele și obiectele descoperite oferă informații despre viața urbană din perioada romană.

Cele mai vechi urme ale unei fortificații medievale pe teritoriul Clujului sunt plasate de istorici în zona actualului cartier Mănăștur (pe Dealul Calvaria). Aici a existat un castrum (probabil o așezare fortificată din pământ și lemn) datat în secolele IX-X, cunoscut sub numele de Castrum Clus. Această fortificație era de dimensiuni reduse și servea drept centru administrativ și de apărare înainte de formarea orașului medieval propriu-zis în vatra actuală.

Istoria Bisericii Calvaria începe în jurul secolului al XI-lea și este strâns legată de trei obiective importante: biserica, cetatea și mănăstirea, nu neapărat în această ordine. Biserica este situată pe un platou unde au fost ridicate unele dintre primele construcții din zona Clujului și care a reprezentat, totodată, centrul comitatului Clus. Existența acestui centru este atestată de un document din anul 1173, în care este menționat Toma, comite de Cluj. Și astăzi, zona se află la o înălțime de unde poate fi dominat întregul cartier Mănăștur, însă, în urmă cu aproximativ o mie de ani, diferența de nivel era și mai accentuată.

Locuitorii de atunci au construit palisade și fortificații. Valul de pământ care proteja așezarea atingea aproximativ 16 metri și se întindea pe laturile de sud, est și vest. Partea de nord nu necesita o protecție suplimentară, deoarece era apărată în mod natural de o colină. În plus, mlaștinile din împrejurimi completau sistemul defensiv natural al zonei.

Prima incintă fortificată a orașului (Cetatea Veche)

„Cetatea veche” a Clujului s-a format între secolele al XI-lea și al XII-lea, în colțul de nord-vest al fostei fortificații romane Napoca. După o perioadă scurtă, fortificația a fost distrusă în urma invaziilor tătare, însă a fost reconstruită în jurul anului 1260, iar așezarea din apropiere a fost repopulată.

Potrivit cercetătorilor, satul se întindea probabil pe locul actualei Piețe a Unirii, în jurul bisericii care a precedat actuala biserică Sfântul Mihail. Fortificația ocupa zona delimitată de Canalul Morii, capătul loturilor de pe latura vestică a străzii Regele Ferdinand, extremitățile nordice ale parcelelor din Piața Unirii și de pe strada Memorandumului, precum și spațiul dintre străzile Emil Isac și Paul Chinezu.

Cetatea era construită din blocuri masive de calcar și avea, la colțuri, turnuri interioare dreptunghiulare. Accesul se făcea prin două porți: una în partea de nord, numită Poarta Străzii Apei, aflată în dreptul actualei străzi Roosevelt, iar cealaltă, probabil, la capătul sudic al piațetei din fața casei în care s-a născut regele Matia Corvin.

La câteva zeci de metri de această piațetă se află încă singurul turn de apărare păstrat din prima incintă fortificată a orașului. Timp de secole, aici a funcționat închisoarea Clujului, iar mai târziu, pentru câțiva ani, a fost amenajat un muzeu de speologie.

Este singura parte a primei incinte de apărare care s-a păstrat până în prezent. Din cea de-a doua incintă, construită aproximativ două secole mai târziu, se mai păstrează trei bastioane și o bună parte din zidul de apărare sudic. Este singura parte a primei incinte de apărare care s-a păstrat până în prezent. Din cea de-a doua incintă, construită aproximativ două secole mai târziu, se mai păstrează trei bastioane și o bună parte din zidul de apărare sudic.

Cetatea medievală a Clujului

A doua incintă fortificată a Clujului a început să fie construită în anul 1405, după privilegiul acordat orașului de regele Sigismund de Luxemburg. Prin acest document, clujenii au primit dreptul de a ridica o fortificație mult mai întinsă, care acoperea aproximativ 45 de hectare.

Construcția a fost consolidată în secolele al XV-lea și al XVI-lea cu aproximativ 20 de turnuri și bastioane. Cele mai importante erau amplasate în dreptul principalelor porți de intrare în oraș și aveau rolul de a proteja locuitorii și punctele de acces.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, majoritatea acestor fortificații au fost demolate de administrația orașului, deoarece zidurile și turnurile împiedicau modernizarea și extinderea rețelei stradale. Astăzi, Bastionul Croitorilor, Turnul Pompierilor și câteva fragmente de zid sunt printre cele mai importante vestigii ale celei de-a doua incinte fortificate.

Care au fost cele mai importante turnuri:

Turnul Porţii Podului, a fost situat în dreptul actualei Poşte Centrale (str. Regele Ferdinand) și străjuia poarta de nord a oraşului şi podurile peste Canalul Morii şi peste Someş. Era administrat şi apărat de breasla lăcătuşilor. Ridicat în secolul al XV-lea, turnul a fost demolat în anul 1868.

Turnul Porţii Ungureşti era situat în zona Palatului Prefecturii şi străjuia principala poartă de est a Clujului. A fost administrat de breasla dogarilor, fiind ridicat în secolul al XV-lea şi a supravieţuit până în anul 1872.

Puternic fortificate şi foarte bine întreţinute erau, de asemenea, turnurile care străjuiau colţurile incintei fortificate, cele mai expuse în caz de asediu. Dacă turnul de sud-est, al Croitorilor, a supravieţuit până astăzi, nu la fel s-a întâmplat, din păcate, cu Turnul Aurarilor (sau al Prafului de Puşcă), situat pe locul magazinului care se ridică astăzi la intersecţia străzilor Gheorghe Bariţiu şi Emil Isac. În schimb, nivelul inferior al Turnului Pielarilor, care străjuia colţul de sud-vest al oraşului, se păstrează şi astăzi, putând fi văzut pe str. Fortăreţei şi în curtea clădirii corespondente de pe str. Avram Iancu.

Turnul Croitorilor a fost ridicat pe parcursul secolului al XV-lea, fiind situat într-unul dintre cele mai expuse puncte ale sistemului de fortificare al oraşului. Turnul a fost menţionat pentru prima dată în anul 1475, în timpul domniei regelui Matia Corvin, dată la care întreţinerea şi apărarea sa erau deja atribuite breslei croitorilor.
De-a lungul timpului, Turnul Croitorilor a avut un rol defensiv important în confruntările armate, fiind luat cu asalt de mai multe ori de către trupele care îşi disputau stăpânirea Transilvaniei. Turnul şi fragmentul de curtină adiacent acestuia au fost restaurate ori doar consolidate în mai multe rânduri pe parcursul secolelor.

Turnul Pompierilor inițial a purtat denumirea de “Poarta Mică din ulița Săpunului”. Respectiva poartă a supraviețuit deoarece în secolul al XIX-lea a fost înălțată și folosită până la începutul secolului al XX-lea de pompieri pentru supravegherea orașului, de aici provenind și numele actual: Turnul Pompierilor. Acesta a făcut obiectul mai multor proiecte de amenajare şi introducere în circuitul turistic al oraşului. Astfel, în anii ‘80, s-a intenţionat amenajarea acestuia ca muzeu al astronomiei şi a fost construită o cupolă de sticlă, iar mai apoi a funcţionat, pentru o scurtă perioadă, ca şi muzeu al pompierilor, astazi este un centru de cultură urbană.

Complexul sistem defensiv al cetății era alcătuit din zidul principal, un șanț și galerii sau tuneluri subterane din piatră, menite să împiedice inamicul să sape pe sub fortificații. Pe trei laturi ale orașului, pe partea opusă a șanțului, se afla un al doilea zid, mai scund decât zidul principal. În fața acestuia era săpat un alt șanț, destinat menținerii asediatorilor la distanță. Pe laturile cele mai vulnerabile — estică, sudică și vestică — au fost construite ziduri mai joase și mai multe turnuri de apărare, cele mai bine fortificate erau cele două barbacane ridicate în fața porților principale ale orașului: Poarta Mănășturului și Poarta de Mijloc.

Cetățuia – fortificația hasburgică

Situată la nord de centrul istoric la o altitudine de 405 m, Cetățuia are aspectul unui platou. Ea a fost construită în secolul al XVIII lea de catre habsburgi, fiind prima fortificație de tip Vauban din Transilvania.

Proiectul Cetățuii Clujului a fost realizat de inginerul militar italian Giovanni Morando Visconti în anul 1712 și reprezintă un plan pentagonal neregulat dotat pe laturile de vest, est si nord – mai usor accesibile – cu o serie de lucrări avansate de fortificație: bastioane și o redută, care adăpostea clădiri administrative, garnizoana și depozitul de armament.

La exterior era înconjurată cu un val de pamânt si pe anumite porțiuni, de un sanț sec. Cetăţuia ar fi comunicat cu incinta
medievală a oraşului, urmând a fi legate printr-un zid situat pe laturile de est şi de vest. Fortificaţia avea rol de protecţie, de control asupra oraşului, dar şi acela de închisoare, mai ales în timpul Revoluţiei de la 1848. Din fortificaţie s-au mai păstrat o parte din ziduri, câteva clădiri, două porţi, iar pe locul redutei a fost ridicat Turnul Paraşutiştilor. Legatura directă cu orașul se realiza pe podul acoperit al nemților care astăzi nu mai există.
 

Imagini realizate sau colorate cu ajutorul inteligenței artificale.

Zona actualului Parc I.L. Caragiale este amplasată pe latura nordică a nucleului istoric al Clujului, la sud de Canalul Morii, într-un punct în care se suprapun două etape fundamentale ale evoluției urbane: orașul roman Napoca și cetatea medievală. În epoca romană, acest sector se afla la limita nordică a orașului. Cercetările arheologice au stabilit traseul zidului de incintă pe direcția est-vest și au identificat porțiuni păstrate atât din fundație, cât și din elevație. Zidul era construit din blocuri fasonate, în tehnica opus quadratum, cu asize pseudo-isodome, fundația având, în zona în care a putut fi măsurată complet, aproximativ 2,20 m lățime. Dimensiunile și tehnica de execuție confirmă caracterul monumental al fortificației și importanța acestui sector în sistemul defensiv al orașului roman.

Descoperirile din parc se integrează într-un context arheologic mai larg, documentat în zona străzii V. Deleu, a Pieței Muzeului și a Palatului Mikes. Aici au fost cercetate clădiri romane cu mai multe faze de construcție, încăperi prevăzute cu instalații de încălzire, străzi pavate, trotuare, canalizări și curți interioare. Aceste vestigii arată că sectorul aparținea unei zone urbane organizate, locuite în principal între începutul secolului al II-lea și a doua jumătate a secolului al III-lea d.Hr. În Parcul I.L. Caragiale au mai fost surprinse parțial două edificii romane de mari dimensiuni și numeroase materiale ceramice, iar piesele arhitectonice reutilizate ulterior în zidurile medievale și moderne indică permanența memoriei materiale a orașului antic.

În Evul Mediu, traseul fortificației romane a fost preluat de prima incintă fortificată a Clujului, cunoscută ulterior sub denumirea de Cetatea Veche (Óvár). Aceasta a fost ridicată, cel mai probabil, după privilegiul orășenesc acordat locuitorilor Clujului în anul 1316. Cercetările au demonstrat că zidul medieval se suprapune peste cel roman și îi urmează traseul pe întreaga lungime a parcului, fapt care ilustrează continuitatea organizării spațiului urban. Fortificația medievală avea o elevație de aproximativ 2 m lățime, iar în fața sa exista probabil o palisadă. Canalul Morii, curs de apă natural la origine, este considerat a fi îndeplinit și funcția de șanț de apărare pe această latură a orașului.

Dezvoltarea rapidă a Clujului a determinat construirea unei a doua incinte medievale, în baza acordului regal obținut în 1405, lucrările desfășurându-se pe parcursul mai multor decenii. În zona parcului, zidul Cetății Vechi se racorda la fortificația extinsă, probabil în apropierea unui turn de colț, iar spre sfârșitul secolului al XV-lea a fost construit masivul Turn al Aurarilor. Tot aici funcționa Poarta Apei, amplasată în continuarea actualei străzi F.D. Roosevelt, care reprezenta poarta nordică a primei așezări fortificate. După realizarea noii incinte, aceasta a rămas în folosință ca poartă secundară. Prin urmare, obiectivul arheologic din Parcul I.L. Caragiale conservă într-un singur loc limita defensivă a orașului roman și a orașului medieval, oferind o imagine directă asupra felului în care Clujul s-a dezvoltat prin suprapunerea, reutilizarea și adaptarea structurilor sale istorice.

Situl din parcul I. L. Caragiale

Perimetrul prezentat integrează o succesiune stratigrafică majoră a fortificațiilor istorice, evidențiind evoluția urbană de la Municipium Aelium Napocense (ulterior Colonia Aurelia Napoca), la Clujul medieval, până în epoca modernă.

• Zidul de Incintă al orașului roman Napoca (sec. II-III p.Chr.)  Zidul de nord al incintei orașului roman, orientat Est-Vest, implantat în straturile aluvionare inferioare la o adâncime cuprinsă între -2,70 m și -4,00 m. Este construit în tehnica opus quadratum din blocuri masive fasonate, suprapuse fără liant. Structura prezintă o fundație cu lățimea de 2,20 m și o elevație originală conservată pe o lățime de 1,80 m.

• Zidul de Incintă al orașului Cluj (Klausenburg / Kolozsvár)  Zid de apărare ridicat direct peste traseul zidului antic roman, identificat la adâncimi de apariție de -0,60 m până la -2,70 m. Are o lățime generală în elevație de 2,00 m. Structura conține o bază din piatră prinsă cu mortar și un segment superior din blocuri mari neregulate (sunt refolosite și blocuri din zidul din epoca romană).
• Zidăriile Moderne („Casa Berii”, 1830): Substructuri industriale din cărămidă și piatră calcaroasă, descoperite în straturile superioare (între 0 și -1,00 m adâncime). Structurile au grosimi de 0,55 – 0,60 m și păstrează parțial 3-4 asize în elevație. Acestea secționează longitudinal sistemul defensiv istoric, utilizând blocurile antice sub formă de spolia.

In apropierea sitului arheologic roman se afla monumentul memoriei victimelor Holocaustului și bustul scriitorului I.L. Caragiale

Sursa info: Raportul tehnic privind cercetarea arheologică preventivă pentru Parcul I.L. Caragiale și strada O. Petrovici, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

Poteca are un traseu, lung de 2,4 km, cu o diferență de nivel de aproximativ 150 m și o durată de parcurgere de 1–1,5 ore, a fost gândit pentru a fi accesibil copiilor, familiilor, grupurilor școlare și tuturor iubitorilor de natură.

Accesul se poate face din parcarea de pe strada Cerbului, din zona cunoscută drept Vila Tușa (porțiune prin care trece și Traseul Broscuțelor). Harta traseului

Pe parcurs vizitatorii găsesc:

• 6 panouri tematice despre biodiversitatea Pădurii Făget, care prezintă pe înțelesul tuturor flora, fauna, păsările, biodiversitatea solului și importanța apei în ecosisteme;
• 6 stâlpi cu cuburi rotative dedicați celor mai reprezentative specii de arbori din pădure — fag, stejar, carpen, mesteacăn, tei și cireș sălbatic — fiecare ilustrat și însoțit de informații botanice adaptate tuturor vârstelor;
• panouri din lemn care invită la explorare senzorială a pădurii și la încetinirea ritmului pentru a observa natura;
• un loc de popas creat pentru odihnă, reflecție și conectare cu mediul natural.

Fiecare panou include coduri QR care oferă informații extinse, în limba maghiară, engleză și germană, însoțite de fotografii și detalii suplimentare despre speciile prezentate, făcând traseul o experiență educațională accesibilă copiilor și adulților.

Sports Festival 2026 revine la Cluj‑Napoca și se afirmă ca cel mai mare eveniment multi‑sport din România. Timp de mai multe zile, orașul devine o scenă vie unde competițiile se împletesc cu demonstrații, activări pentru public și o agendă cultural‑entertainment care transformă Cluj Arena și împrejurimile într-un spațiu al mișcării și socializării.

Program și atracții Pe lângă competițiile oficiale și invitații speciali — printre care prezența așteptată a unor mari nume ale sportului, cum ar fi Simona Halep — festivalul propune întreceri și demonstrații în discipline variate, inclusiv secțiuni dedicate echitației. Fiecare zi aduce activități pentru toate vârstele: de la zone de testare a sporturilor și ateliere practice, la antrenamente deschise și competiții pentru amatori.

Scena de pe platoul Cluj Arena Inima festivalului va fi scena amplasată pe platoul Cluj Arena: parade ale cluburilor sportive, demonstrații publice și activări care atrag comunitatea laolaltă. Seara, atmosfera se transformă — după o zi plină de mișcare, publicul rămâne pentru concerte live și petreceri în aer liber.

Concerte și închidere de zile Zilele Sports Festival 2026 se vor încheia pe ritmuri vibrante: Minelli, Loredana, Dirty Nano și MIRA sunt artiștii care vor urca pe scenă pentru a închide zilele festivalului, aducând energia pop, urban și electro într‑un mix perfect cu tema evenimentului.

Nadia Comăneci este invitata specială a ediției Sports Festival 2026. Campioana care a schimbat istoria sportului prin primul 10 perfect obținut la Jocurile Olimpice va susține, în cadrul evenimentului, un masterclass – duminică, 14 iunie, de la ora 13:00, la BTarena din Cluj-Napoca. Evenimentul este organizat de Sports Festival în parteneriat cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român, într-un an simbolic, în care se împlinesc 50 de ani de la performanța istorică de la Montreal 1976.

Sports Talks — întâlniri cu campionii O zonă specială, Sports Talks, va funcționa ca o grădină de vară unde participanții pot sta de vorbă cu mari campioni și specialiști: sesiuni de Q&A, povești din carieră, sfaturi practice și șansa de a face fotografii cu invitații — o ocazie reală de întâlnire personală cu sportivii.

Equestrian Grand Performance – Spirit of the Horse

Show în premieră națională în prima zi a Sports Festival 2026! Peste 20 de cai din rase recunoscute pentru eleganță, energie și forță – între care Pura Raza Española, Pur Sânge Arab, Haflinger și Mustang – vor urca joi, 11 iunie, de la ora 18:00, în BTarena, într-un spectacol care aduce în prim-plan relația dintre om și cal. Equestrian Grand Performance – Spirit of the Horse, creat de ISSA Resort, este unul dintre evenimentele speciale ale acestei ediții de festival și va marca o premieră pentru BTarena, prin transformarea sălii polivalente într-un spațiu adaptat unui show ecvestru, cu suprafață pregătită special pentru această reprezentație.

De ce merită să participi Sports Festival 2026 nu înseamnă doar competiții sau invitați celebri — înseamnă experiențe: poți vedea sportul în acțiune, îl poți încerca, îl poți înțelege mai bine și poți trăi atmosfera unei comunități unite de mișcare și divertisment. Ediția din 2026 promite mai multă emoție, mai multă participare și motive reale să fii prezent la Cluj.

TIFF.25 – 2026

Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) revine în forță la Cluj‑Napoca pentru ediția cu numărul 25, programată între 12 și 21 iunie 2026. Tradus într-un deceniu și jumătate de evoluție, TIFF rămâne unul dintre cele mai importante evenimente cinematografice din regiune, reunind cineaști, critici și public divers într-o celebrare a filmului european și internațional.

Program și structură Ediția aniversară propune o selecție generoasă de lung‑ și scurtmetraje, documentare și filme de debut, toate având garanția unei vizionări accesibile: fiecare titlu va fi proiectat de cel puțin două ori. Competițiile internaționale și secțiunile tematice vor pune în prim‑plan vocile emergente și producțiile care abordează teme sociale, identitare și estetice actuale.

Locații și experiențe de vizionare Proiecțiile se vor desfășura atât în cinematografele tradiționale din Cluj‑Napoca, cât și în spații neconvenționale — săli de teatru adaptate, galerii, piețe publice și locuri surprinzătoare transformate temporar în săli de cinema. Această combinație urmărește să extindă accesibilitatea festivalului și să ofere publicului experiențe diverse, interactive și memorabile.

Evenimente conexe pe lângă proiecții, TIFF 2026 include masterclass‑uri cu regizori invitați, mese rotunde, paneluri cu profesioniști din industrie, sesiuni de pitching pentru tineri producători și întâlniri între distribuitori și creatori. Festivalul stimulează dialogul cultural și creează oportunități de networking pentru profesioniști și cinefili.

Impact cultural și comunitar Aniversarea a 25 de ani marchează nu doar longevitatea festivalului, ci și rolul său în consolidarea scenei cinematografice locale și regionale. Prin programările sale, TIFF sprijină cinematografii independente, promovează diversitatea narativă și contribuie la transformarea orașului gazdă într-un centru cultural important în luna iunie.

Participare și bilete, detalii despre program complet, , orele proiecțiilor și vânzarea biletelor vor fi comunicate pe site‑ul oficial și prin canalele festivalului în perioada premergătoare evenimentului. Dat fiind numărul crescut de proiecții (fiecare film difuzat minim de două ori), organizatorii își propun să ofere o distribuție optimă a titlurilor pentru a satisface cererea publicului.

Gala de deschidere

După premiera mondială de la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam, 3 zile în septembrie, comedia explozivă regizată de Tudor Giurgiu, se vede pentru prima dată în România la Gala de deschidere a celei de-a 25-a ediții TIFF.

Seara va debuta spectaculos cu proiecția în exclusivitate a unui fragment din NADIA, documentarul work in progress despre viața și cariera celei mai importante gimnaste ale lumii.
Nadia Comăneci a confirmat deja prezența la eveniment.

Construit ca un cadru-secvență de 65 de minute, 3 zile în septembrie este un adevărat carusel emoțional, o comedie romantică plină de umor negru. În centrul poveștii se află un cuplu aflat în pragul căsătoriei, a cărui relație este zdruncinată după o dezvăluire neașteptată. În timp ce se află pe litoral, unde urmează să se căsătorească a doua zi, cei doi sunt luați prin surprindere de apariția unei femei misterioase, care îi face viitoarei mirese o dezvăluire șocantă despre partenerul ei. De aici, începe o noapte intensă, care o forțează să se confrunte cu propriile temeri și alegeri.

Alături de echipa de producție și regizorul Tudor Giurgiu, actorii din distribuția 3 zile în septembrie vor păși pe covorul roșu: Andreea Vasile, Adela Popescu, Conrad Mericoffer, Mirela Zeța și Emilia Popescu. Sunt doar câteva dintre personalitățile pe care spectatorii vor avea ocazia să le întâlnească în Piața Unirii.

​A fost o muncă titanică de restaurare a fiecărui element de teracotă, a fiecărei bucăți de lemn și a fiecărei picturi murale. Rezultatul? O bijuterie care acum pune Clujul pe harta Europei.

Dar mai avem un pas. Vrem să arătăm Europei că românii își prețuiesc valorile. Castelul din Răscruci merită și Premiul Publicului, dar pentru asta e nevoie de o mobilizare „ca la Cluj”.

Cum poți susține acest proiect?

​ Accesează link-ul: https://vote.europanostra.org/

Alege 3 proiecte care îți plac (dar acordă Locul 1 pentru Castelul Bánffy, Răscruci, România).

Introdu adresa de e-mail.

ATENȚIE: După ce votezi, vei primi un e-mail de confirmare. Dacă nu dai click pe link-ul din e-mail, votul nu se înregistrează!

​Este un gest de 2 minute pentru un monument care va dăinui peste generații.

Haideți să arătăm că patrimoniul contează!

Cu un.vot și un share putem să fim parte a istoriei castelului.

(Claudiu Salanta Arhitect-șef al Județului Cluj)

​

Premieră la Cluj: Traseu turistic pilot cu acces pentru persoane cu deficiențe motorii, în Pădurea Făget 🌳

Un traseu turistic pilot, cu acces pentru persoanele cu dizabilități motorii👨‍🦽‍, o premieră în regiune, a fost realizat de Serviciul Public Județean Salvamont-Salvaspeo Cluj în Pădurea Făget.

Traseul este situat în zona Observatorului Astronomic 🔭, cu intrare dinspre drumul Feleac-Casele Micești, un traseu tip circuit, cu o lungime de circa un kilometru, unde persoanele cu dizabilități motorii👨‍🦽‍, care se deplasează cu ajutorul scaunelor cu roți, pot să se bucure de beneficiile naturii.

Traseul a fost echipat cu o punte care permite trecerea persoanelor care se deplasează în scaune mobile, iar traseul a fost ajustat astfel încât înclinațiile să permită parcurgerea lui de către persoanele cu dizabilități atât singure, cât și cu însoțitori, în funcție de forma lor fizică.

La realizarea traseului, Serviciul Public Județean Salvamont-Salvaspeo Cluj a colaborat cu un grup de voluntari — persoane care se deplasează în scaune cu roți — care au ajutat la stabilirea traseului și la luarea deciziilor tehnice de amenajare, astfel încât să poată fi parcurs de cât mai multe persoane cu deficiențe motorii.

   

De peste 100 de ani celebrăm Ziua Femeii, pe aceste creatoare de viață, zâmbete și frumos. Ele inspiră schimbarea rămânând fidele lor însele: indestructibile și de neoprit. Dacă nu ai găsit încă cadoul pentru EA, te invităm în weekendul dedicat femeilor la Cluj-Napoca să le sărbătorim cu o cină romantică la restaurant, sau participați la un spectacol, un concert sau la o expoziție dedicate lor, mai jos ai câteva recomandări pentr-un weekendul femeii în Cluj-Napoca.

Expoziție: Femei extraordinare – la Mina Cluj

Trei experiențe. Un singur bilet. O singură vizită care te plimbă prin artă, culoare și curaj. ✨ De la Hatshepsut, prima femeie faraon care a condus un imperiu, la Hypatia, una dintre primele mari minți ale științei. ✨ De la Marie Curie, care a schimbat medicina și fizica, la Ada Lovelace, care a scris viitorul calculatoarelor înainte să existe. ✨ De la Valentina Tereshkova, prima femeie în spațiu, la Amelia Earhart, care a traversat Atlanticul singură. ✨ De la Nadia Comăneci, primul 10 olimpic din istorie, la Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din lume. ✨ De la Coco Chanel, care a eliberat moda, la Selma Lagerlöf, prima femeie laureată a Premiului Nobel pentru Literatură. ✨ De la Jeanne Baret, care a făcut înconjurul lumii când femeile nici nu aveau voie la bord, la Smaranda Brăescu, pionieră a aviației românești. Nu e doar o expoziție. E o declarație. Un reminder că fiecare „prima” a deschis ușa pentru următoarele. Că progresul nu s-a născut întâmplător. Că istoria a fost scrisă și cu determinarea, inteligența și curajul feminin.

Crosul Divelor powered by 8×8

𝐂𝐫𝐨𝐬𝐮𝐥 𝐃𝐢𝐯𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐨𝐰𝐞𝐫𝐞𝐝 𝐛𝐲 𝟖𝐱𝟖 revine pe 𝟕 𝐌𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔 cu ediția a11-a, o ediție la fel de plină de culoare, feminitate și bucurie! Aleile pietonale de pe malul Someșului se transformă din nou în cel mai vesel podium de alergare din Cluj-Napoca, locul unde sportul, bucuria și solidaritatea se întâlnesc.

Concert 3 Sud Est – „De ziua ta” – Cinema Florin Piersic

„De ziua ta” este un concert special pe care 3 Sud Est îl dedică femeilor din Cluj-Napoca în data de 7 Martie. Va fi o seară specială, în care fiecare refren va aduce zâmbete, fiecare vers va trezi trăiri intense, iar atmosfera va vibra de bucurie și recunoștință. Un concert de neuitat, care va crea cu adevărat „Amintiri pentru o viață”.

Spectacol: My fair lady – F. Loewe – la Opera Nationala Romana Cluj-Napoca

Vineri 6 martie, vă invităm la Opera Națională Română Cluj-Napoca pentru o seară plină de eleganță, romantism și rafinament: celebrul musical My Fair Lady. Cu muzică memorabilă, costume spectaculoase și o poveste fermecătoare despre transformare și descoperire, spectacolul aduce pe scenă farmecul Londrei de altădată și energia unui clasic iubit în întreaga lume. O producție strălucitoare, ideală pentru iubitorii de teatru muzical și pentru toți cei care vor să trăiască o experiență artistică de neuitat.

Concert cu Muzică de Film – la Academia de Muzică Gheorghe Dima

Concert extraordinar la Sala Heritage Cluj-Napoca O seară cinematografică: Orchestră. Proiecții. Emoție. 8 martie 2026 · Ora 17:00 Sala Heritage · Academia de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca Acces public: începând cu ora 16:30

VUNK – Sufelt Digital – la Casa de Cultura a Studentilor Cluj Napoca

Pe 8 martie 2026, VUNK aduce „SUFLET DIGITAL” la Cluj-Napoca – un spectacol manifest despre comunitate și umanitate, odata cu lansarea albumului cu acelasi nume.

Primăvara Ad Libitum – Concert – la Cinema Florin Pierisic

Ad Libitum Voices revine pe scena Cinema Teatru „Florin Piersic” din Cluj-Napoca, pe 8 martie 2026, cu un concert dedicat iubirii, primăverii și emoției autentice. Acces: 19:15 | Show: 20:00 Data: 8 martie

MIHAIL | Nuanțe – Acoustic Tour – la Edison Jazz Club

Pe 7 martie, la Edison (House of Music), Mihail vă invită la o întâlnire live în care rămân în prim-plan vocea, chitara și emoția, exact așa cum se întâmplă atunci când muzica e lăsată să respire.

Spectacol: Inimi în Mișcare la Cinema Dacia

Duminică, 8 martie, de Ziua Femeii, vă invităm cu mare drag la un spectacol creat din suflet, dedicat artei, frumuseții, feminității, echilibrului și sănătății femeilor.

Spectacol: Sublim de primăvară – la Turnul Croitorilor

Vă invităm să celebrăm împreună ziua de 8 martie prin poezie, armonie și momente care ating inima. Un prilej de a ne bucura de artă, de lumină și de magia unui nou început.

LADIES FIRST – International Women’s Day – la FORM

ADIES FIRST este o noapte dedicată încrederii, puterii și energiei pure de petrecere. Pentru că este mai mult decât o petrecere… EA conduce noaptea.  Intrare gratuită și un drink din partea casei pentru toate doamnele.  Strânge-ți prietenele, îmbracă-te să impresionezi și hai să transformăm Ziua Internațională a Femeii într-o noapte de neuitat.

Sărbătorește ziua FEMEII la Cluj-Napoca!

Cluj-Napoca are de azi un desert cultural, care va fi introdus în meniurile localurilor clujene. Turiștii și localnicii, pot să descopere acum un produs gastronomic dulce al orașului – salamul de biscuiți cu nucă, alune de pădure și caramel sărat!

Doza de Cultură este preparat dulce local de salam de biscuiți cu nucă, alune de pădure și caramel sărat servit după o rețetă reinterpretată în cele peste 40 de localuri care susțin acest proiect. Gastronomia reprezintă una dintre cele mai expresive forme ale patrimoniului cultural imaterial, iar produsele locale ocupă un loc distinct în acest ansamblu identitar al Clujului și al Transilvaniei zona caracterizată printr-un multiculturalism istoric complex.

Povestea acestui desert culinar începe la cofetăria Pralina, care a descoperit o relatare despre o zonă din Parcul Central al Clujului cunoscută cândva drept „pădurea cu aluni”. Așa a apărut primul ingredient: alunele de pădure — simple, aromate și încărcate de poveste. Pentru a transforma această componentă într‑o experiență memorabilă, s‑a adăugat caramelul, dar nu orice caramel: un caramel sărat menit să creeze un echilibru subtil între dulce și sărat. Inspirația pentru nota sărată a venit din Salina Turda, loc renumit în lume, iar astfel s‑a născut combinația dintre dulceața alunelor și nuanța sărată a caramelului — un contrast care oglindește perfect spiritul Clujului: modern și tradițional, cald și surprinzător.

Doza de Cultură nu reprezintă doar un deliciu gastronomic local, ci este un proiect cu impact direct asupra culturii din Cluj-Napoca. Un procent de 10% din prețul fiecărui produs vândut va ajunge într-un cont special iar la finalul anului se va acorda întreaga sumă sub formă de grant unei entități culturale!

Inițiativa este un parteneriat între Asociația Daisler, Centrul Cultural Clujean și asociația Patronatului HoReCa Cluj, menită să dea un gust culturii clujene!

*sursa date – INSSE