VISIT CLUJ
1 € = 4.9488 lei
-4°C

Femei celebre legate de istoria Clujului

Anna Báthory (1594-1636) 

Acuzată de vrăjitorie şi de relaţii incestuoase cu fratele ei, principele Gabriel Báthory. S-a căsătorit la Cluj, în 1608, cu Dionisie Bánffy de Losoncz (m. 1612). Recăsătorită în 1613 cu Sigismund Josika. Înrudită cu faimoasa sa contemporană, Elisabeta Báthory de Ecsed. Acuzată de vrăjitorie de Gabriel Bethlen, a fost cercetată, timp de şapte ani, în trei procese de vrăjitorie, încheiate prin condamnarea sa la exil şi la confiscarea totală a averii (1621).

Tudor Sălăgean

Claudine Rhedey (1812 – 1841) 

Una dintre celebrele frumuseţi din istoria Clujului, şi-a petrecut o parte a adolescenţei în Palatul Rhedey, situat la intersecţia Pieţei Unirii cu str. Napoca. În 1835, s-a căsătorit (morganatic) cu ducele Alexandru de Wurttemberg. Fiul ei, prinţul Francisc de Teck, s-a căsătorit cu principesa Mary Adelaide de Cambridge. Fiica sa, Mary de Teck, a devenit regina Marii Britanii şi Irlandei prin căsătoria cu regele George al V-lea (1910-1936). Regina Elisabeta a II-a este stră-stră-strănepoata Claudinei Rhedey.

Tudor Sălăgean

Claudine Rhedey
Claudine Rhedey

Lili Poór (1886 – 1962) 

Actriţă clujeană de film, soţie a regizorului clujean Jenő Janovits. Filmografie: Din grozăviile lumii (1920); Madach (1940) etc.

Tudor Sălăgean

 

Raluca Ripan (1894, Iaşi – 1972, Cluj) 

A fost prima femeie din România care a obţinut titlul de doctor în ştiinţe chimice (Cluj, 1922). Cadru didactic al Universităţii din Cluj din anul 1920, Raluca Ripan a reuşit, imediat după al II-lea Război Mondial, să devină membră a Academiei Române (1948). Fondatoare a Institutului de Chimie din Cluj (1951), care îi poartă astăzi numele. Rector al Universităţii „Victor Babeş” (1951-1956) (singura femeie rector din istoria Universităţii clujene).

Tudor Sălăgean

Raluca Ripan
Raluca Ripan

Smaranda Brăescu (1897, Hânceşti – 1948, Cluj) 

Aviatoarea Smaranda Brăescu, supranumită „Regina înălţimilor”, s-a născut la 21 mai 1897 într-o familie modestă din Hânteşti-Buciumeni. Pasionată din adolescenţă de lumea aviaţiei, a început să practice paraşutismul în anul 1928. La 1 iulie acelaşi an a făcut, în Germania, un salt de la 600 de metri, devenind prima femeie-paraşutist din România.

La 2 octombrie 1931, Smaranda Brăescu a efectuat primul său salt de la altitudinea de 6.000 de metri, devenind recordmană naţională absolută şi fiind recompensată cu medalia „Virtutea Aeronautică”. Invitată în Statele Unite ale Americii, Smaranda Brăescu a doborât la 19 mai 1932, la baza militară de la Sacramento, recordul mondial absolut, printr-un salt de la altitudinea de 7.200 de metri. Acest record mondial a rămas în vigoare până în anul 1951, când a fost depăşit de un alt pilot român, Traian Demetrescu-Popa.

Devenită o adevărată legendă, i s-au oferit contracte în Statele Unite, a fost invitată la Roma de către papa Pius al XI-lea, l-a cunoscut pe mareşalul italian Italo Balbo. În 1936 a realizat o altă premieră mondială, prin traversarea Mării Mediterane, de la Roma la Tripoli, la bordul avionului său Miles Hawk, botezat de ea, simbolic, „Aurel Vlaicu”. Între 1940 și 1945 a participat la războiul mondial, pe ambele fronturi de luptă, în cadrul celebrei „Escadrile Albe”.

După 1945, Smaranda Brăescu s-a alăturat rezistenţei anticomuniste. Semnatară a unui memoriu de protest împotriva falsificării alegerilor din 1946, Smaranda Brăescu a fost condamnată în contumacie de către autorităţile comuniste şi obligată să se ascundă pentru a evita capturarea ei. Sosind la Cluj sub o identitate falsă (Maria Popescu), a fost adăpostită la ferma Congregaţiei Maicii Domnului din Jucu.

A fost tratată în secret la clinicile universitare şi adăpostită de profesorul Iuliu Haţieganu. A încetat din viaţă, potrivit celor cunoscute până acum, la 2 februarie 1948 şi a fost înmormântată în cimitirul Central, sub numele conspirativ „Maria Popescu”.

Tudor Sălăgean

Smaranda Brăescu
Smaranda Brăescu

 

Ana Rozsa Vasiliu (1899, Buziaş – 1987, Cluj-Napoca) 

Mezzosoprană, apoi soprană la Opera Română din Cluj, unde a debutat în anul 1922. Contracte la Scala din Milano, unde debutează în 1921 şi activează ulterior în mai multe stagiuni până în anul 1932. A fost una dintre femeile cuceritoare din Clujul anilor de după 1900. Căsătorită cu medicul Titus Vasiliu, Anna Rozsa a trăit la Cluj până la sfârşitul îndelungatei sale vieţi.

Tudor Sălăgean

Ana Rozsa Vasiliu
Ana Rozsa Vasiliu

Lya Hubic (1911 – 2006)

Soprană, solistă a Operei Române din Cluj în perioada 1935-1967. Supranumită „privighetoarea Transilvaniei”. A debutat în rolul Musetta din Boema de Puccini (1936). Până la retragerea din activitatea artistică (1967) a susținut peste 2000 de spectacole.

A fost invitată pe mari scene din: Viena, Praga, Moscova, Bratislava, Brno, Pilsen, Cernăuți, Chișinău, Petersburg, Kiev, Tbilisi, Riazan, Harcov, Odessa, Budapesta, Sofia, Stara Zagora, Plovdiv, Varna etc. S-a remarcat în roluri din Paiațe (Leoncavallo), Carmen (Bizet), Bărbierul din Sevilla (Rosini), Don Pasquale și Lucia di Lammermoor (Donizetti), Don Giovanni (Mozart), Kir Ianulea (S. Drăgoi), Flautul Fermecat și Răpirea din Serai (Mozart), Traviata și Rigoletto (Verdi), Manon (Massenet), Turandot (Puccini), Văduva veselă (Lehár), Voievodul Țiganilor și Liliacul (J. Strauss).

Și-a încheiat prodigioasa carieră cu rolul Cio-Cio-San din opera Madame Butterfly de Giacomo Puccini. A renunțat la marile scene ale lumii pentru a rămâne acasă, la Cluj, unde a contribuit cu talentul său la prestigiul Operei Române. În semn de apreciere, Opera Națională Română din Cluj-Napoca a instituit, în onoarea marii artiste, Trofeul Lya Hubic, care este decernat unor personalități de marcă ale scenei lirice clujene.

A continuat să fie o prezență activă în viața publică, până la trecerea în neființă.

Ioan Silviu Nistor

 

Livia Pordea (1914-?)

Una dintre marile frumuseţi ale României anilor ‘30 a fost clujeanca Livia Pordea, născută la 1 decembrie 1914 la Gherla, câştigătoare în anul 1930 a titlului de Miss România.

Era fiica lui Augustin Pordea, om politic liberal, deputat, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi proprietar al unui birou notarial situat pe actualul bulevard al Eroilor, nr. 35. Livia – sau Liţi, cum i se mai spunea – s-a căsătorit la Timişoara pe 10 ianuarie 1935 cu milionarul evreu Max Auschnitt, „regele cimentului şi al fierului” din România acelor vremuri. Ceremonia civilă a fost celebrată la Cluj, iar cea religioasă la Timişoara.

Carol al II-lea a fost naşul celor doi miri, iar frumuseţea Liviei Pordea nu l-a lăsat indiferent, provocând chiar tensiuni în relaţia sa cu Elena Lupescu. În 1946, Livia Pordea a emigrat în Franţa, unde a divorţat de Max Auschnitt şi s-a recăsătorit cu un sportiv spaniol. Fratele Liviei, Gustav Pordea, emigrat împreună cu ea, a ajuns în 1984 deputat în Parlamentul European pe listele Frontului Naţional (Le Pen).

Tudor Sălăgean

 

Eta Boeriu (1923, Turda – 1984, Cluj-Napoca)

Traducătoare pasionată, a participat la ședințele Cercului Literar din Sibiu (1944-1949), cadru didactic universitar la Catedra de Limba italiană a Universității din Cluj.

A debutat ca traducător cu Decameronul de Boccaccio. Își continuă activitatea cu traduceri din: Cesare Pavese, Baldassare Castiglione, Francesco Petrarca, Elio Vittorini, Dante Alighieri (Divina Comedia), Michelangelo, Giacomo Leopardi, Giovanni Verga, Alberto Moravia. În 1980 a alcătuit o antologie a poeziei italiene și volumul Trinacria. Poeți sicilieni contemporani (1984).

A fost distinsă cu o seamă de premii, între care Medalia de aur a orașului Florența și a Uniunii Florentine (1970) și Cavaliere Ufficiale dell’Ordino Almerito Della Republica Italiana pentru întreaga activitate (1979). A compus, de asemenea și publicat o suită de volume de versuri. Este considerată cea mai importantă traducătoare din limba italiană în limba română.

A fost apreciată pentru modestia, sensibilitatea și discreția ei.

Ioan Silviu Nistor

Eta Boeriu
Eta Boeriu
  • Sursă cover foto: cluj24.ro