Reamenajarea urbană sau situația politică au dictat de-a lungul timpului ca anumite statui să fie mutate din locul inițial. În Cluj, cinci monumente au fost translatate în locuri noi, și doar una dintre statui va fi readusă în spațiul unde a fost amplasată la început.

Obeliscul Carolina

În urma vizitei la Cluj a împăratului Francisc I și a soției acestuia, Carolina Augusta din anul 1817, s-a decis ridicarea unui monument care să cinstească acest eveniment. Lipsa banilor a încetinit realizarea proiectului, astfel că statuia a fost dezvelită abia în anul 1831, la data de 4 octombrie, de ziua onomastică a împăratului. În anul 1898, o dată cu începerea lucrărilor de sistematizare ale pieței centrale, obeliscul a fost mutat în fața bisericii Franciscane, în Piața Muzeului (fosta piață Carolina, denumită astfel după spitalul construit cu sprijinul împărătesei Carolina), astfel că locul a devenit ideal pentru amplasarea monumentului.

Statuia Sf. Maria Protectoarea / „Statuia Ciumei”

Epidemia de ciumă din anii 1738-1740 a ucis 20% din populația Clujului, iar în memoria victimelor, consilierul gubernial Anton Kornis împreună cu soția au comandat o statuie (Sf. Maria Protectoarea), în memoria victimelor. Coloana care o înfățișează pe Maria Immaculata așezată pe globul pământesc, strivind cu piciorul răul, întruchipat de șarpe a fost amplasată în piațeța barocă din fața bisericii Piariștilor. Statuia Fecioarei a deranjat autoritățile comuniste, iar în anul 1961 a fost mutată în spatele bisericii Sf. Petru și Pavel din cartierul Mărăști, unde a fost de multe ori vandalizată. În acest moment se efectuează lucrări de reamenajare a străzilor Universității și Kogălniceanu, iar „Statuia Ciumei”, așa cum a fost denumită popular, va fi relocată pe vechiul amplasament.

Statuia Sf. Gheorghe ucigând balaurul

Statuia Sf. Gheorghe ucigând balaurul a fost realizată de frații clujeni Martin și Georg în anul 1373. Originalul se află la Praga, dar autoritățile din Cluj au decis în anul 1902 realizarea unei copii a celebrei statui. Turnată în bronz de către sculptorul József Róna, statuia identică a fost amplasată inițial în Piața Lucian Blaga, iar la sistematizarea zonei din anii ‘60 ai secolului XX, a fost mutată în piațeta din fața Bisericii Reformate de pe ulița Lupilor (str. Kogălniceanu).

Statuia Lupa Capitolina

„Campioana” mutărilor este Lupa Capitolina, dăruită de Italia, României în anul 1921. Sculptorul Ettore Ferrari a realizat și un basorelief din bronz al împăratului Traian fixat pe soclul statuii.  Amplasată inițial pe latura sudică a Pieței Unirii, aceasta a fost transferată în perioada 1940-1944 la Sibiu, apoi în fața sediului central al Universității Babeș-Bolyai (din 1967 până în 1973), după care a fost relocată în partea dinspre Piața Unirii a bulevardului Eroilor, până în 1994, când au început lucrările pentru ridicarea Monumentului Memorandiștilor, situație în care a fost depozitată la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și a fost restaurată.  În anul 2008, statuia a fost amplasată tot pe Bulevardul Eroilor, însă în fața Catedralei Greco-Catolice Schimbarea la Față.

Mai multe aici:

https://clujwebstory.ro/statuile-calatoare-ale-clujului/