Primăvara este aici, zilele se lungesc din nou și soarele strălucește mai cald în frumosul anotimp în care natura revine la viață. O vizită de primăvară la Cluj-Napoca înseamnă un singur lucru – ieșirea în aer liber, noi îți recomandăm mai jos următoarele locuri de promenadă și de relaxare:
„Lumea întreagă într-o singură grădină” – Grădina Botanică „Alexandru Borza”
Grădina Botanică oferă oaspeților 14 de hectare pentru a se plimba și a explora. Amenajată în anul 1920 de către prof. Alexandru Borza, grădina cuprinde patru secțiuni: Ornamentală (unde sunt cultivate zeci de specii cu sute de soiuri de plante lemnoase și ierboase), Fitogeografic (în care sunt expuse formațiuni de plante din regiuni geografice din întreaga lume), Sistematic (constituie o carte vie de botanică, în care speciile sunt grupate pe familii, dispuse în ordine filogenetică) și o secțiune dedicată plantelor economice și medicinale.
de la Arboretum la Sere Tropicale
Complexul de sere alcătuit din șase sere în care sunt cultivate plante ecuatoriale, tropicale și subtropicale, cum sunt: celebrul nufăr de pe Amazoane, impozanții palmieri, plante australiene și mediteraneene, plante suculente, orhideei și ferigi tropicale etc.
„Descoperiți plămânul verde al Clujului” – Parcul Central „Simion Bărnuțiu”
Poziționat în inima orașului, Parcul Central „Simion Bărnuțiu” este incontestabil cel mai important parc din Cluj-Napoca. Acesta găzduiește zone amenajate, spații mari deschise, un lac pentru plimbări cu barca sau cu hidrobicicleta și multe alei pitorești presărate cu bănci unde poți să savurezi o înghețată sub razele încălzitoare ale soarelui. Acesta găzduiește cafenele și restaurante și numeroase activități de agrement pentru copii și cei vârstnici.
Locația perfectă pentru o plimbare relaxantă de seară – Parcul Cetățuia
Acest loc este perfect în orice vreme pentru relaxare și pentru a privi priveliștea asupra Clujului de pe un deal la o altitudine de 405 m, ce are aspectul unui platou ș pe care a fost construit, în secolul al XVIII-lea de către habsburgi, prima fortificaţie de tip Vauban din Transilvania. Din fortificaţia care a dat numele dealului se mai păstrează astăzi doar o parte din ziduri, câteva clădiri şi două porţi. Locaţia a căpătat întrebuinţarea de parc în anul 1900, la doi ani după moartea împărătesei Elisabeta (Sissi) – soţia împăratului austro-ungar Franz Joseph – când locuitorii au numit promenada de pe creasta de sud a Dealului Cetăţii cu numele suveranei, plasând aici şi statuia ei.
Iulius Parc locul ideal pentru relaxare și recreere pe o promenadă modernă în jurul lacului
Iulius Parc se întinde pe o suprafaţă de trei hectare şi ofera o scena superbă, cu peste 18.000 de arbori şi arbuşti de diferite dimensiuni şi a aproximativ 10.000 mp de gazon special pentru trafic. Pe lângă vegetaţia bogată, Iulius Parc le oferă numeroase posibilităţi de recreere: pietonal suspendat deasupra lacului, pistă pentru ciclism şi pentru alergare, alei de promenadă şi spaţii de relaxare echipate cu bănci.
„Oaza de liniște din satul tradițional al orașului” – Parcul Etnografic „Romulus Vuia”
Parcul este unul dintre cele mai frumoase locuri primăvara deoarece pomii și florile înfloresc și păsările încep să cânte din copaci parcului care găzduiește primul muzeu în aer liber din România, a fost înfiinţat în 1929, cu o suprafața inițială de 75 de hectare, parcul a fost proiectat de către etnograful Romulus Vuia astfel incat sa cuprinda gospodării rurale originale, locuite de țărani.
Exponatele sunt reprezentate de construcții grupate pe tipuri zonale de gospodării și monumente de arhitectură populară, instalații populare, ateliere meșteșugărești, precum și fântâni, porți, troițe și textile de interior.
”Pe urmele veveriței” – Pădurea Parc Făget
Plimbarea prin natură pe potecă tematică – traseul Veveritei din aria naturală protejată Făgetul Clujului, situată la marginea Clujului reprezintă o experiență inedită pentru copii deoarece sunt amenajate pe acest traseu căsuțe pentru lilieci, veverițe și păsări ce pot fi observate în apropierea panourilor informative, de-a lungul traseului și la 10-20 m în stânga și dreapta traseului.
Primăvara este anotimpul când puteți sta din nou afară pe o terasă la o cafenea, o berărie sau la un restaurant, sau să gustați din prima înghețată. Terasele vă asteaptă în multe locuri din oraș dar nu trebuie să le ratați în special pe cele centrale din Piața Muzeului și Piața Unirii .
Vă așteptăm cu drag la Cluj-Napoca!
Palatele Statusului romano-catolic din Cluj-Napoca sunt un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca, în partea de vest a Pieței Unirii, pe actuala stradă Iuliu Maniu, fosta 6 Martie. Ansamblul este format din două monumente, considerate a fi cele mai elegante palate ale Clujului în secolul XIX. La parterul acestora erau aranjate cele mai elegante spații comerciale clujene ale timpului.
Legenda spune că palatele gemene au fost construite „în oglindă” de un nobil bogat pentru ca cele două fiice moştenitoare ale sale să fie tratate la fel.
Cele două palate identice au fost construite în stilul urbanistic haussmannian, un stil la modă în anii 1900, care prevedea ca imobilele să fie „în oglindă”, adică ele să fie construite identic și să fie poziționate față în față, de-o parte şi de alta a unei străzii. Acest stil arhitectural poartă numele lui Georges-Eugène, Baronul de Haussmann, un arhitect francez, al cărui nume este asociat cu reconstrucția Parisului în secolul XIX.
Istoria clădirilor este legată de dezvoltarea străzii Iuliu Maniu, care până în secolul al XVII-lea se întindea doar până la strada Bolyai János, fiind extinsă până la Piața Mare abia în 1899. La acea vreme, arhidiaconul Gusztáv Groisz a propus construirea de noi case de locuit în același timp cu extinderea străzii. Din cauza acestui plan, cele patru case renascentiste care se aflau aici au trebuit să fie demolate. Casa Gyergyai era deținută de familia Frank Kis, care a folosit-o ca depozit de porțelan și sticlă. Celelalte două case au fost deținute de baronul István Radák și contesa Klára Rhédey. Acesta a fost atelierul de armurărie și mecanică al lui József Balogh. Lângă Palatul Bánffy se afla așa-numita Casă Tivoli, folosită de Orfelinatul Catolic. Această clădire a fost inițial proprietatea Bisericii Catolice, cele două case Radák au fost date orașului ca despăgubire pentru demolarea clădirilor din jurul Bisericii Sfântul Mihail, iar cea de-a patra a fost cumpărată de la moștenitorii lui Frank Small. În aprilie 1898, firma Hauszmann and Partners a început demolarea și apoi construcția.
Parterul palatelor neobaroce cu loggie închisă, proiectate de Ignác Alpár, a fost folosit pentru a deschide magazine elegante, în stil metropolitan, cu porticuri elegante. Pe acoperișurile celor două palate de colț, trei motive de clopot decorate cu trei cruci – făcând referire la Sfânta Treime – marcau caracterul și apartenența clădirilor. Clădirea din sud a găzduit una dintre cele mai faimoase cafenele din oraș, Kikaker, ai cărei pereți erau decorați cu picturi Art Nouveau.
În trecut, etajele palatelor erau ocupate de apartamente luxoase închiriate o perioadă de mari case de avocatură. Datorită acestor fapte, strada era cunoscută și sub denumirea de „Strada Diavolului”. Prin pledoaria lor, avocații puteau elibera un om vinovat, de aceea poporul a atribuit o semnificație diabolică acelui loc.
Referințe: https://ro.wikipedia.org/wiki/
Palatul Bánffy
Palatul Bánffy este considerată a fi cea mai reprezentativă clădire în stilul baroc din Transilvania. Construit în secolul XVIII, între 1774 și 1785 pe laturile unei curți rectangulare de către contele György Bánffy, palatul este opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Din anul 1951, construcția găzduiește Muzeul de Artă, cu un valoros patrimoniu de pictură, grafică și artă decorativă.
Datorită importanței sale, Palatul Bánffy a găzduit ca oaspeți pe împăratul Francisc I și soția sa, Augusta și împăratul Franz Josef.
Frontispiciul rococo are blazonul familiei Bánffy și 6 statui ale unor personaje din mitologie (de la stânga spre dreapta): Hercule, Apollo, Marte, Minerva (Atena), Diana și Perseu.
Referințe: Stil baroc https://ro.wikipedia.org/wiki/Baroc
Stil rococo https://ro.wikipedia.org/wiki/Rococo
Palatul Reduta
Palatul Reduta se află pe str. Memorandumului nr. 21. Clădirea în care acum se află Muzeul Etnografic al Transilvaniei a fost construită în anul 1604, este astfel una dintre cele mai vechi clădiri istorice din Cluj. Aici, timp de două secole s-a aflat vechiul și celebrul Calul Bălan, cel mai renumit și apreciat han al orașului la vremea respectivă. De asemenea, Turnul Palatului Reduta deține cel mai vechi ceas de turn din județul Cluj și unul dintre cele mai vechi din Transilvania și România.
Ulterior, între anii 1810-1812, clădirea a fost reconstruită în stil neoclasic, avându-l ca arhitect pe Joseph Leder. Pe parcursul secolului al XIX-lea, și-a primit și actuala denumire – Reduta, fiind una dintre cele mai importante clădiri cu rol politic, administrativ și cultural din oraș. Sala mare de la etajul palatului găzduia baluri, festivități, spectacole de teatru sau concerte.
Palatul Reduta a adăpostit Dieta Transilvaniei între anii 1848-1865, iar procesul memorandiștilor din 1894, unul dintre cele mai mari procese politice ale secolului, a avut loc în clădirea istorică de pe actuala str. Memorandumului.
În Sala Reduta au concertat muzicieni celebri precum Johannes Brahms, George Enescu, Béla Bartók și Franz Liszt.
Palatul Wass
Palatul Wass este situat în Piața Unirii la nr. 11, lipit de Palatul Josika. Construcția este un palat atipic și, comparativ cu alte palate somptuoase descoperite în plimbările noastre recente, de dimensiuni mai reduse.
Clădirea îmbină mai multe stiluri arhitecturale – renascentist, clasicist, rococo. Contesa Otilia Wass, ca ultim proprietar al clădirii, obișnuia să organizeze saloane literare, donând ulterior clădirea Asociației Muzeului Ardelean, care și-a stabili sediul aici.
Din iunie 1886, spațiul de la parterul Palatul Wass a fost închiriat de către frații Dunky, fondatorii fotografiei de reportaj din Transilvania.
Palatul Jósika
Palatul Jósika, denumit și Casa cu picioare, se află lângă Palatul Rhédey în Piața Unirii nr. 10. Edificiul a fost înălțat pe locul fostei reședințe a principilor Transilvaniei. Clădirea a devenit reședința lui Anton Jósika (Antal Jósika), comitele Clujului. În 1828, clădirea a fost refăcută de János Jósika, guvernatorul Transilvaniei, căpătând înfățișarea de astăzi. Cu această ocazie clădirea a fost înălțată cu etajul II, iar etajul deasupra aripii din curte a fost ridicat ulterior, în perioada 1864-1865.
La etajul I a funcționat Cazinoul maghiar din Cluj, iar în perioada 1880-1902 Tabla regească. Clădirea a mai adăpostit de-a lungul timpului Palatul de Justiție, Curtea de Apel și Biblioteca Facultății de Medicină.
Palatul Rhédey
Palatul Rhédey este un monument istoric și de arhitectură situat în Piața Unirii din Cluj-Napoca. Clădirea își are numele de la familia care l-a cumpărat la începutul secolului al XVIII-lea. Palatul Rhédey își leagă numele, prin sala de bal, și de istoria teatrului maghiar din Transilvania. O placă comemorativă amintește că în acest loc s-a permanentizat o primă instituție maghiară de teatru din Cluj, la 17 noiembrie 1792.
În jurul anului 1500 pe locul actualei clădiri se aflau patru case de patricieni clujeni. Pe locul lor s-a ridicat Palatul Rhédey în stil eclectic. Clădirea actuală este opera arhitectului Lajos Pákey.
Palatul Mikes
Casa Mikes din Cluj-Napoca este un monument istoric și de arhitectură situat în Piața Muzeului nr. 4, pe latura nordică a pieței, în dreptul Obeliscului Carolina. Clădirea a fost construită în secolul al XVIII-lea, după modelul Palatului Bánffy, fiind unul dintre palatele reprezentative ale barocului din Cluj.
Palatul avea o serie de apartamente și spații de închiriat ce asigurau o sursă de venit pentru familia Mikes. În secolul al XIX-lea, edificiul era cunoscut ca fiind „Casa pentru nașteri”. Acest fapt se datora închirierii a numeroase astfel de spații pentru maternitatea spitalului din vecinătate.
Palatul Toldalagi-Korda
Palatul Toldalagi-Korda este situat pe strada I.C Brătianu, pe colț cu str. Hermann Oberth. Edificiul a fost construit între anii 1801-1807 după planurile arhitectului italian Carlo Justi. Acesta reprezintă una dintre cele mai frumoase clădiri ale orașului din perioada de trecere de la baroc la clasicism. A aparținut contelui Toldalagi Laszlo și soției acestuia, contesa Korda Anna.
O placă comemorativă amintește că aici a locuit între anii 1919-1925 compozitorul Gheorghe Dima.
Clădirea a găzduit o perioadă biblioteca Facultății de Matematică și Informatică din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, iar actualmente în aceeași clădire funcționează direcția generală administrativă a universității.
Palatul Urania din Cluj-Napoca
Palatul Urania este situat pe str. Horea nr. 4. Acesta a fost construit la 1910 după planurile arhitectului Géza Kappeter și reprezintă una dintre clădirile reprezentative pentru receptarea secesiunii vieneze la Cluj-Napoca. Primul proprietar a fost Udvari András, producător de trăsuri și om pasionat de cinematografie.
Clădirea este proiectul-soră al Uraniei din Viena.
În anul 1964 cinematograful din incinta clădirii a fost redenumit în 23 August, pe atunci ziua națională a României. După 1989 a primit numele de Favorit, de asemenea fără legătură cu Urania. În 2015 cinematograful a fost complet reamenajat, funcționând sub numele de Centru Cultural Urania Palace.
Complex de palate: Palatul Babos, Palatul Szeky, Palatul Berde și Palatul Elian
Ansamblul urbanistic construit în stil Secession este situat pe ambele maluri ale râului Someș.
Palatul Babos
Edificiul este construit pe strada Regele Ferdinand nr. 38. Numele îl poartă după primul proprietar, Babos Sandor. Palatul Babos este construit ca o replică la altă clădire din Cluj-Napoca, Palatul Szeky. Acesta din urmă a fost realizat în 1893, de o familie de farmacişti, cu scopul de a fi un edificiu neogotic. Locuitorii de cealaltă parte a Podului Mare (actuala stradă Ferdinand) au simţit că această construcţie este un afront, şi, cum nu puteau să se lase mai prejos, au ridicat Palatul Babos, în aceeaşi perioadă.
Palatul Babos este un monument istoric și de arhitectură, edificiu reprezentativ pentru arhitectura Belle Époque din Cluj.
Palatul Szeky
Palatul Széki este o clădire neogotică ridicată în anul 1893, pe malul râului Someș de farmacistul și profesorul universitar Miklós Széki. Adresa palatului este în prezent str. Regele Ferdinand nr. 37, colț cu strada Barițiu (mai demult strada Morii).
Palatul Berde
Palatul Berde a fost construit în contextul modernizării fostei străzi Mari la sfârșitul secolului al XIX-lea, ocazie cu care a primit numele strada Franz Joseph (în prezent strada Horea nr. 1).
Palatul Elian
Palatul Elian din Cluj-Napoca este un monument istoric și de arhitectură situat pe strada Horea nr. 2.
Referințe:
Arhitectura Belle Époque https://ro.wikipedia.org/wiki/Belle_%C3%89poque
Stil Secession sau Secesiunea vieneză https://ro.wikipedia.org/wiki/Secesiunea_vienez%C4%83
Palatul Teleki
Palatul Teleki din Cluj-Napoca, construit pe str. M. Kogălniceanu nr.7 (în trecut Ulița Lupilor) este unul din cele mai valoroase monumente de arhitectură barocă laică clujeană, edificiu reprezentativ pentru barocul transilvănean. În prezent, aici se află Filiala „Kogălniceanu” a Bibliotecii Județene „Octavian Goga”.
Ansamblului arhitectonic din Piața Avram Iancu: Palatul Prefecturii, Palatul de Justiție, Palatul de Finanțe, Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe și Palatul Regionalei Căilor Ferate. Din acest ansamblu fac parte Opera Română și Teatrul Național.
Palatul Prefecturii
Palatul Prefecturii din Cluj este un edificiu situat pe B-dul 21 Decembrie 1989, la nr.58 și Piața Avram Iancu nr.12, construit la începutul secolului al XX-lea după planurile arhitectului Josef Huber. Clădirea a fost ridicată în 1910 drept sediu pentru Camera de Comerț și Industrie din Cluj. Clădirea este o îmbinare a secessionului francez cu elemente gotice, renascentiste și de inspirație populară.
Palatul de Justiție
Palatul de Justiție din Cluj-Napoca este situat la intersecția Pieței Ștefan cel Mare cu Calea Dorobanților. Acesta a fost construit în perioada 1898-1902 în stil eclectic, proiectat de arhitectul Gyula Wagner. Palatul de Justiție găzduiește în prezent Curtea de Apel Cluj, precum și alte instanțe judecătorești.
Palatul de Finanțe
Palatul de Finanțe este situat în Piața Avram Iancu (fosta Bocskai István) 19 pe str. Dorobanților (fosta Honvéd) nr. 1. Edificiul a fost construit în anul 1880 după planurile întocmite de arhitectul Friedrich Mätz. De-a lungul timpului clădirea și-a păstrat destinația.
Palatul Mitropoliei Ortodoxe din Cluj-Napoca
Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului este situat în Piața Avram Iancu din municipiul Cluj-Napoca. Edificiul a fost ridicat în 1887 de administrația austro-ungară drept sediu al Administrației Domeniilor Forestiere. La etajul II al clădirii se află muzeul Episcopiei Ortodoxe a Clujului, inaugurat în 22 mai 1938. Începând cu anul 1952, clădirea adăpostește Seminarul Teologic Ortodox și un paraclis (capelă).
Palatul Regionalei Căilor Ferate
Palatul Regionalei de Căi Ferate este situat pe Bulevardul 21 Decembrie din Cluj-Napoca, este clădirea în care își are sediul Regionala CFR Cluj.
Palatul Primăriei din Cluj-Napoca
Palatul Primăriei din Cluj-Napoca, inițial sediu al Comitatului Cluj, este un monument istoric și de arhitectură construit la sfârșitul secolului al XIX-lea pe strada Mănășturului, în prezent str. Moților nr. 1-3. Edificiul este operă a arhitectului Ignác Alpár.
Palatul Poștei
Palatul Poștei, situat pe str.Regele Ferdinand nr.33, este una dintre clădirile reprezentative pentru municipiul. Ridicat la sfârșitul secolului al XIX-lea, palatul își păstrează încă funcția inițială.
Palatul Telefoanelor
Palatul Telefoanelor este una dintre clădirile reprezentative pentru municipiul Cluj-Napoca și pentru stilul arhitectural al sfârșitului deceniului 7 din secolul al XX-lea în România.
Palatul Beldi
Palatul Beldi din Cluj-Napoca este situat pe strada Brătianu nr. 22 și adăpostește în prezent Centrul Cultural Francez.
Referințe: https://ro.wikipedia.org/wiki
Clujul a reușit să apară pe micile și marile ecrane din toată lumea de-a lungul anilor prin producții românești apreciate la nivel internațional sau producții străine realizate în colaborare. Portofoliul bogat cu filme, scurtmetraje și diverse producții video care s-a bucurat de decorul clujean numără titluri precum:
Prima mare producție internațională care a reușit să folosească Clujul ca decor îl are ca autor pe Nicole Krauss. Filmul ”The History of Love” (2016), adaptat după bestsellerul din 2005, a reușit să transpună povestea de dragoste cu o durată de 70 de ani, dintre un evreu și vecina sa. Această peliculă de succes a fost regizată de francezul originar din România Radu Mihăileanu, binecunoscutul regizor și scenarist, fiind prima în limba engleză. Filmările pentru ”The History of Love” au avut loc la New York, Montreal, București și Cluj. În Cluj, s-a filmat în comuna Aghireșu, satul Dâncu, dar și în multe alte locuri din Cluj-Napoca, precum: Teatrul Național, Parcul Central, la Facultatea de Chimie și la Sinagoga de pe strada Horea. Unul dintre cele mai frumoase cadre s-a realizat în fața Facultății de Chimie, fiindcă s-a recreat un decor din anul 1954, din Santiago de Chile. Printre actorii principali ai filmului se numără: Sophie Nélisse, Elliott Gould, Gemma Arterton și Derek Jacobi. Desigur, există și actori români: Mihai Călin și Ovidiu Cuncea.
Filmul ”See you soon” (2019), regizat de David Mahmoudieh, este o poveste de dragoste modernă, care a prins contur pe un teren de fotbal. Protagoniștii sunt cunoscuții actori Harvey Keitel, Liam McIntyre, Jenia Tanaeva și Poppy Drayton. Filmările au avut loc în Grecia, Sankt Petersburg, Buftea și Cluj. La Cluj, scenele au fost filmate zile și nopți pe Cluj Arena. Povestea filmului a fost scrisă de Jenia Tanaeva, cea care joacă rolul „Cenușăresei”.
”Chuck Norris vs. Communism” (2015) reprezintă un documentar impresionant care are ca subiect principal viața în România în perioada comunismului (anii ’80). Filmul descrie întreg fenomenul casetelor dublate (mai bine de 5000 de casete video) de Margareta Nistor, în perioada în care programul la televizor era de doar două ore, iar în cinematografe rulau doar filme de propagandă. Acest fenomen cuprinde mai multe etape: aducerea în țară a casetelor, traducerea acestora, distribuția și „cluburile video”.Materialele folosite pentru realizarea acestui documentar sunt poveștile, amintirile, informațiile, arhiva și desigur, casetele traduse de Irina-Margareta Nistor.Acest documentar este un „thriller cu accente de comedie”, după cum l-au numit producătorii. Urmărind acest documentar, reușești să treci prin multe stări. De multe ori, simți că te trec fiorii sau pur și simplu privești nostalgic acele vremuri, care nu au fost tocmai ușoare. În rolul personajului principal a fost Irina-Margareta Nistor, iar cea care a regizat documentarul a fost Ilinca Călugăreanu. De unde acest titlu? Ei bine, mulți din cei pasionați de filme în perioada comunistă l-au adorat pe Chuck Norris, iar de acolo s-a născut și ideea acestui titlu. Desigur, Clujul a fost unul dintre orașele în care s-au făcut filmări timp de câteva zile. Astfel, s-au realizat diverse cadre pe străzile Clujului, fiind nevoită oprirea circulației. Primele cadre au fost realizate în cartierul Gruia. Astfel, Clujul s-a văzut în cadrul mai multor festivaluri realizate în: Iugoslavia, Sundance, Edinburgh, Las Vegas, Los Angeles, Florida, Miami. Pe lângă festivaluri, Clujul a fost vizualizat și din cinematografele din Anglia.
Mai multe detalii pe:
https://cluj.com/articole/clujul-in-filme-internationale/
Cluj-Napoca a fost plasat de cotidianul american The New York Times într-un top al oraşelor de artă ale viitorului. În septembrie 2013, oraşul Cluj-Napoca a fost menţionat alături de Delhi şi Bogota într-un articol, o prezentare a cărţii “Art Cities of the Future: 21st-Century Avant-Gardes”, lansată în Anglia şi SUA.
În cartea “Art Cities of the Future: 21st-Century Avant-Gardes” sunt amintite două instituţii de cultură importante ale orașului: Muzeul de Artă şi Fabrica de Pensule. Despre Fabrica de Pensule se afirmă că este un exemplu de succes pentru transformarea unui spaţiu industrial într-un cluster de artă, iar despre aceeaşi Fabrică de Pensule se vorbeşte câteva secunde şi în partea a treia a documentarului Wild Carpathia subliniind, încă o dată, valoarea artiștilor clujeni: „Clujul a devenit căminul unui val de pictori şi artişti ale căror ateliere din vechea fabrica de pensule nu trădează faptul că fac vâlvă pe scena internaţională a artei“.
Printre artiştii menţionaţi în „Art Cities of the Future: 21st-Century Avant-Gardes” se numără Adrian Ghenie, care a stabilit un record uluitor pentru piaţa românească a artiştilor în viaţă, prin vânzarea, în martie 2013, la New York, a pânzei „Persian Miniature“ cu 350.000 de dolari.
Mai multe detalii:
https://www.nytimes.com/2013/09/24/arts/from-beirut-to-bogota-art-cities-to-watch.html?_r=2&