VISIT CLUJ
1 € = 4.9488 lei
2°C

Clujul a reușit să apară pe micile și marile ecrane din toată lumea de-a lungul anilor prin producții românești apreciate la nivel internațional sau producții străine realizate în colaborare. Portofoliul bogat cu filme, scurtmetraje și diverse producții video care s-a bucurat de decorul clujean numără titluri precum:

 

Prima mare producție internațională care a reușit să folosească Clujul ca decor îl are ca autor pe Nicole Krauss. Filmul ”The History of Love” (2016), adaptat după bestsellerul din 2005, a reușit să transpună povestea de dragoste cu o durată de 70 de ani, dintre un evreu și vecina sa. Această peliculă de succes a fost regizată de francezul originar din România Radu Mihăileanu, binecunoscutul regizor și scenarist, fiind prima în limba engleză. Filmările pentru ”The History of Love” au avut loc la New York, Montreal, București și Cluj. În Cluj, s-a filmat în comuna Aghireșu, satul Dâncu, dar și în multe alte locuri din Cluj-Napoca, precum: Teatrul Național, Parcul Central, la Facultatea de Chimie și la Sinagoga de pe strada Horea. Unul dintre cele mai frumoase cadre s-a realizat în fața Facultății de Chimie, fiindcă s-a recreat un decor din anul 1954, din Santiago de Chile. Printre actorii principali ai filmului se numără: Sophie Nélisse, Elliott Gould, Gemma Arterton și Derek Jacobi. Desigur, există și actori români: Mihai Călin și Ovidiu Cuncea.

 

Filmul ”See you soon” (2019), regizat de David Mahmoudieh, este o poveste de dragoste modernă, care a prins contur pe un teren de fotbal. Protagoniștii sunt cunoscuții actori Harvey Keitel, Liam McIntyre, Jenia Tanaeva și Poppy Drayton. Filmările au avut loc în Grecia, Sankt Petersburg, Buftea și Cluj. La Cluj, scenele au fost filmate zile și nopți pe Cluj Arena. Povestea filmului a fost scrisă de Jenia Tanaeva, cea care joacă rolul „Cenușăresei”.

 

”Chuck Norris vs. Communism” (2015) reprezintă un documentar impresionant care are ca subiect principal viața în România în perioada comunismului (anii ’80). Filmul descrie întreg fenomenul casetelor dublate (mai bine de 5000 de casete video) de Margareta Nistor, în perioada în care programul la televizor era de doar două ore, iar în cinematografe rulau doar filme de propagandă. Acest fenomen cuprinde mai multe etape: aducerea în țară a casetelor, traducerea acestora, distribuția și „cluburile video”.Materialele folosite pentru realizarea acestui documentar sunt poveștile, amintirile, informațiile, arhiva și desigur, casetele traduse de Irina-Margareta Nistor.Acest documentar este un „thriller cu accente de comedie”, după cum l-au numit producătorii. Urmărind acest documentar, reușești să treci prin multe stări. De multe ori, simți că te trec fiorii sau pur și simplu privești nostalgic acele vremuri, care nu au fost tocmai ușoare. În rolul personajului principal a fost Irina-Margareta Nistor, iar cea care a regizat documentarul a fost Ilinca Călugăreanu. De unde acest titlu? Ei bine, mulți din cei pasionați de filme în perioada comunistă l-au adorat pe Chuck Norris, iar de acolo s-a născut și ideea acestui titlu. Desigur, Clujul a fost unul dintre orașele în care s-au făcut filmări timp de câteva zile. Astfel, s-au realizat diverse cadre pe străzile Clujului, fiind nevoită oprirea circulației. Primele cadre au fost realizate în cartierul Gruia. Astfel, Clujul s-a văzut în cadrul mai multor festivaluri realizate în: Iugoslavia, Sundance, Edinburgh, Las Vegas, Los Angeles, Florida, Miami. Pe lângă festivaluri, Clujul a fost vizualizat și din cinematografele din Anglia.

 

Mai multe detalii pe:

https://cluj.com/articole/clujul-in-filme-internationale/

 

Cluj-Napoca a fost plasat de cotidianul american The New York Times într-un top al oraşelor de artă ale viitorului. În septembrie 2013, oraşul Cluj-Napoca a fost menţionat alături de Delhi şi Bogota într-un articol, o prezentare a cărţii “Art Cities of the Future: 21st-Century Avant-Gardes”, lansată în Anglia şi SUA. 

 

În cartea “Art Cities of the Future: 21st-Century Avant-Gardes” sunt amintite două instituţii de cultură importante ale orașului: Muzeul de Artă şi Fabrica de Pensule. Despre Fabrica de Pensule se afirmă că este un exemplu de succes pentru transformarea unui spaţiu industrial într-un cluster de artă, iar despre aceeaşi Fabrică de Pensule se vorbeşte câteva secunde şi în partea a treia a documentarului Wild Carpathia subliniind, încă o dată, valoarea artiștilor clujeni: „Clujul a devenit căminul unui val de pictori şi artişti ale căror ateliere din vechea fabrica de pensule nu trădează faptul că fac vâlvă pe scena internaţională a artei“.

 

Printre artiştii menţionaţi în „Art Cities of the Future: 21st-Century Avant-Gardes” se numără Adrian Ghenie, care a stabilit un record uluitor pentru piaţa românească a artiştilor în viaţă, prin vânzarea, în martie 2013, la New York, a pânzei „Persian Miniature“ cu 350.000 de dolari. 

 

Mai multe detalii: 

https://www.nytimes.com/2013/09/24/arts/from-beirut-to-bogota-art-cities-to-watch.html?_r=2&