În Cluj-Napoca se ascund la vedere comori geologice, formate cu milioane de ani în urmă, în perioadele geologice badenian și sarmațian. Aceste comori, numite trovanți, sunt catalogate drept minuni naturale care intrigă cercetătorii și uimesc vizitatorii.
Trovanții, aceste pietre cu o vârstă de 10-15 milioane de ani, au un factor magic, misterios, dat de faptul că forma sferică prezentă drept caracteristică al aceluiași grup concreționar este greu de explicat.
Cum se formează trovanții?
Trovanții, concrețiuni din gresie naturală, se formează prin acumularea de minerale în jurul unui nucleu sau a unei particule centrale, care reprezintă punctul de nucleație. Acest proces are loc în timpul ploilor puternice sau al altor fenomene de eroziune, care determină depunerea de minerale în jurul nucleului.
Trovanții sunt roci concretizate care se formează în special în sedimente argiloase sau nisipoase. Acestea sunt cunoscute și sub numele de “pietre crescătoare” sau “pietre vii”, deoarece ele cresc în dimensiuni variate și se dezvoltă de-a lungul timpului, într-o manieră asemănătoare cu creșterea unui organism viu.
De sunt apreciați trovanții?
Datorită caracteristicilor, trovanții ne ajută să punem în perspectivă natura și să înțelegem dintr-o manieră diferită principiile după care aceasta acționează.
Prin trovanți, pietrele își pierd statutul inert și devin forme de viață ale regnului mineral.
Termenul de trovant a fost pentru prima oară folosit de renumitul geolog român Ludovic Mrazec si apoi acceptat ca termen geologic în întreaga lume. Înaintea acestuia, în 1883, Grigore Cobâlcescu a studiat și descris trovanții și i-a denumit concrețiuni.
Trovanții se găsesc în multe zone din România, iar Cluj-Napoca este un punct cheie al acestora. Îi regăsim în mai multe în locații ca și decorațiuni sau sculpturi, iar mulți dintre aceștia au o semnificație culturală aparte, datorită unei legende locale; legenda balaurului numit Feleac, după care oamenii au denumit Dealul Feleacului, locul unde trovantii aflorează și unde localnicii le spun „ouă de balaur”. Conform legendei, o căprioară fermecată i-a adus aceste ouă balaurului ca să îl ajute să aibă copiii după care acesta tânjea.
Mulți dintre aceștia au primit de-a lungul timpului diferite denumiri, în special datorită formei lor și asemănării precum: trovantul ghindă, bustul anonim, trovantul omidă și multe altele pe care îi regăsim în zone ale Clujului precum:
– Piața Avram Iancu;
– Parcul Feroviarilor;
– Piața Mihai Viteazu;
– Cartierul Gheorgheni;
– Universitatea Babeș-Bolyai;
– Grădina Botanică “Alexandru Borza”.
Sau pe Dealul Feleacului în:
– Pădurea Făget, pe Valea Morii;
– satul Feleacu, Valea Caprioarei – trovanții de aici sunt numiți ,,ouă de Feleac”;
– satul Vâlcele.
Pntru pasionații de drumeție vă propunem un traseu în zona pădurii Făget care se finalizează la punct panoramic de belvedere:
Traseu trovanți Făgethttps://goo.gl/maps/DrsSpv5gMpfThT9R7
În România se pot găsi trovanți în județele Suceava, Vâlcea (comunele Costești și Oteșani), Buzău (comunele Buzioru și Chiojdu) și Bacău (pe malul stâng al Siretului și pe malul stâng al Tazlăului).
Fun facts despre trovanți:
- De-a lungul anilor, trovantii au fost subiectul multor legende și mituri locale. Se spune că trovanții sunt pietre sacre, cu puteri magice și vindecătoare, fiind locuiți de spirite străvechi. Atingerea unui trovant poate aduce noroc sau poate vindeca boli și înlătura ghinioane;
- Un alt mit spune că trovanții sunt, de fapt, ouă de dinozaur.
Sursa text: Mircea Trifan, Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”,
Sursa foto: Mircea Trifan, Dan Tăuțan
Primăvara este aici, zilele se lungesc din nou și soarele strălucește mai cald în frumosul anotimp în care natura revine la viață. O vizită de primăvară la Cluj-Napoca înseamnă un singur lucru – ieșirea în aer liber, noi îți recomandăm mai jos următoarele locuri de promenadă și de relaxare:
„Lumea întreagă într-o singură grădină” – Grădina Botanică „Alexandru Borza”
Grădina Botanică oferă oaspeților 14 de hectare pentru a se plimba și a explora. Amenajată în anul 1920 de către prof. Alexandru Borza, grădina cuprinde patru secțiuni: Ornamentală (unde sunt cultivate zeci de specii cu sute de soiuri de plante lemnoase și ierboase), Fitogeografic (în care sunt expuse formațiuni de plante din regiuni geografice din întreaga lume), Sistematic (constituie o carte vie de botanică, în care speciile sunt grupate pe familii, dispuse în ordine filogenetică) și o secțiune dedicată plantelor economice și medicinale.
de la Arboretum la Sere Tropicale
Complexul de sere alcătuit din șase sere în care sunt cultivate plante ecuatoriale, tropicale și subtropicale, cum sunt: celebrul nufăr de pe Amazoane, impozanții palmieri, plante australiene și mediteraneene, plante suculente, orhideei și ferigi tropicale etc.
„Descoperiți plămânul verde al Clujului” – Parcul Central „Simion Bărnuțiu”
Poziționat în inima orașului, Parcul Central „Simion Bărnuțiu” este incontestabil cel mai important parc din Cluj-Napoca. Acesta găzduiește zone amenajate, spații mari deschise, un lac pentru plimbări cu barca sau cu hidrobicicleta și multe alei pitorești presărate cu bănci unde poți să savurezi o înghețată sub razele încălzitoare ale soarelui. Acesta găzduiește cafenele și restaurante și numeroase activități de agrement pentru copii și cei vârstnici.
Locația perfectă pentru o plimbare relaxantă de seară – Parcul Cetățuia
Acest loc este perfect în orice vreme pentru relaxare și pentru a privi priveliștea asupra Clujului de pe un deal la o altitudine de 405 m, ce are aspectul unui platou ș pe care a fost construit, în secolul al XVIII-lea de către habsburgi, prima fortificaţie de tip Vauban din Transilvania. Din fortificaţia care a dat numele dealului se mai păstrează astăzi doar o parte din ziduri, câteva clădiri şi două porţi. Locaţia a căpătat întrebuinţarea de parc în anul 1900, la doi ani după moartea împărătesei Elisabeta (Sissi) – soţia împăratului austro-ungar Franz Joseph – când locuitorii au numit promenada de pe creasta de sud a Dealului Cetăţii cu numele suveranei, plasând aici şi statuia ei.
Iulius Parc locul ideal pentru relaxare și recreere pe o promenadă modernă în jurul lacului
Iulius Parc se întinde pe o suprafaţă de trei hectare şi ofera o scena superbă, cu peste 18.000 de arbori şi arbuşti de diferite dimensiuni şi a aproximativ 10.000 mp de gazon special pentru trafic. Pe lângă vegetaţia bogată, Iulius Parc le oferă numeroase posibilităţi de recreere: pietonal suspendat deasupra lacului, pistă pentru ciclism şi pentru alergare, alei de promenadă şi spaţii de relaxare echipate cu bănci.
„Oaza de liniște din satul tradițional al orașului” – Parcul Etnografic „Romulus Vuia”
Parcul este unul dintre cele mai frumoase locuri primăvara deoarece pomii și florile înfloresc și păsările încep să cânte din copaci parcului care găzduiește primul muzeu în aer liber din România, a fost înfiinţat în 1929, cu o suprafața inițială de 75 de hectare, parcul a fost proiectat de către etnograful Romulus Vuia astfel incat sa cuprinda gospodării rurale originale, locuite de țărani.
Exponatele sunt reprezentate de construcții grupate pe tipuri zonale de gospodării și monumente de arhitectură populară, instalații populare, ateliere meșteșugărești, precum și fântâni, porți, troițe și textile de interior.
”Pe urmele veveriței” – Pădurea Parc Făget
Plimbarea prin natură pe potecă tematică – traseul Veveritei din aria naturală protejată Făgetul Clujului, situată la marginea Clujului reprezintă o experiență inedită pentru copii deoarece sunt amenajate pe acest traseu căsuțe pentru lilieci, veverițe și păsări ce pot fi observate în apropierea panourilor informative, de-a lungul traseului și la 10-20 m în stânga și dreapta traseului.
Primăvara este anotimpul când puteți sta din nou afară pe o terasă la o cafenea, o berărie sau la un restaurant, sau să gustați din prima înghețată. Terasele vă asteaptă în multe locuri din oraș dar nu trebuie să le ratați în special pe cele centrale din Piața Muzeului și Piața Unirii .
Vă așteptăm cu drag la Cluj-Napoca!