VISIT CLUJ
1 € = 4.9488 lei
13°C

În Cluj-Napoca se ascund la vedere comori geologice, formate cu milioane de ani în urmă, în perioadele geologice badenian și sarmațian. Aceste comori, numite trovanți, sunt catalogate drept minuni naturale care intrigă cercetătorii și uimesc vizitatorii. 

Trovanții, aceste pietre cu o vârstă de 10-15 milioane de ani, au un factor magic, misterios, dat de faptul că forma sferică prezentă drept caracteristică al aceluiași grup concreționar este greu de explicat. 

Cum se formează trovanții? 

Trovanții, concrețiuni din gresie naturală, se formează prin acumularea de minerale în jurul unui nucleu sau a unei particule centrale, care reprezintă punctul de nucleație. Acest proces are loc în timpul ploilor puternice sau al altor fenomene de eroziune, care determină depunerea de minerale în jurul nucleului. 

Trovanții sunt roci concretizate care se formează în special în sedimente argiloase sau nisipoase. Acestea sunt cunoscute și sub numele de “pietre crescătoare” sau “pietre vii”, deoarece ele cresc în dimensiuni variate și se dezvoltă de-a lungul timpului, într-o manieră asemănătoare cu creșterea unui organism viu. 

De sunt apreciați trovanții?

Datorită caracteristicilor, trovanții ne ajută să punem în perspectivă natura și să înțelegem dintr-o manieră diferită principiile după care aceasta acționează. 

Prin trovanți, pietrele își pierd statutul inert și devin forme de viață ale regnului mineral. 

Termenul de trovant a fost pentru prima oară folosit de renumitul geolog român Ludovic Mrazec si apoi acceptat ca termen geologic în întreaga lume. Înaintea acestuia, în 1883, Grigore Cobâlcescu a studiat și descris trovanții și i-a denumit concrețiuni.

 

Trovanții se găsesc în multe zone din România, iar Cluj-Napoca este un punct cheie al acestora. Îi regăsim în mai multe  în locații ca și decorațiuni sau sculpturi,  iar mulți dintre aceștia au o semnificație culturală aparte, datorită unei legende locale; legenda balaurului numit Feleac, după care oamenii au denumit Dealul Feleacului, locul unde trovantii aflorează și unde localnicii le spun „ouă de balaur”. Conform legendei, o căprioară fermecată i-a adus aceste ouă balaurului ca să îl ajute să aibă copiii după care acesta tânjea.

Mulți dintre aceștia au primit de-a lungul timpului diferite denumiri, în special datorită formei lor și asemănării precum: trovantul ghindă, bustul anonim, trovantul omidă și multe altele pe care îi regăsim în zone ale Clujului precum:

– Piața Avram Iancu; 

– Parcul Feroviarilor;  

– Piața Mihai Viteazu;

– Cartierul Gheorgheni;

– Universitatea Babeș-Bolyai;

– Grădina Botanică “Alexandru Borza”.

Sau pe Dealul Feleacului în:

– Pădurea Făget, pe Valea Morii;

– satul Feleacu, Valea Caprioarei – trovanții de aici sunt numiți ,,ouă de Feleac”;

– satul Vâlcele.

Pntru pasionații de drumeție vă propunem un traseu în zona pădurii Făget care se finalizează la punct panoramic de belvedere:

Traseu trovanți Făgethttps://goo.gl/maps/DrsSpv5gMpfThT9R7

În România se pot găsi trovanți în județele Suceava, Vâlcea (comunele Costești și Oteșani), Buzău (comunele Buzioru și Chiojdu) și Bacău (pe malul stâng al Siretului și pe malul stâng al Tazlăului). 

 

Fun facts despre trovanți: 

 

Sursa text: Mircea Trifan, Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”,   

Sursa foto: Mircea Trifan, Dan Tăuțan