La baza Cetăţuii sau Fellegvár, în limba maghiară, se deschide o veche alee de promenadă, care urcă pieptiș colina. Pe la jumătatea dealului, puţin mai la vest de hotelul Belvedere și crucea Eroilor Neamului, ascunsă privirilor de vegetaţia bogată din jurul său, se află urmele unui monument care avusese în plan central bustul împărătesei austriece Elisabeta de Wittelsbach, rămasă în conștiinţa publică sub numele de Sisi.
La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, în oraşele Budapesta, Miskolc, Presov şi Cluj, au fost amplasate patru busturi ale prinţesei Sisi, operă a artistului Alajos Stróbl. Astăzi mai există doar bustul împărătesei aflat la Miskolc.
Despre cel de la Cluj, s-a vehiculat zvonul că ar fi dispărut la scurtă vreme după instaurarea regimului comunist în România. De fapt, el nu a dispărut, ci doar s-a „rătăcit” într-un depozit al Muzeului de Artă. Se pare că bustul de bronz al împărătesei Sisi a intrat în patrimoniul Muzeului la data de 8 aprilie 1955, predat fiind de Sfatul Popular al oraşului Cluj, aşa cum rezultă din evidenţele Muzeului. De altfel, la sfârșitul anului 2018, bustul împărătesei Sisi a fost expus pe balconul interior al clădirii de est a Muzeului de Artă, în apropierea sălii Tonitza, putând fi admirat de publicul vizitator.
Accesul spre vechiul monument este asigurat de un pod metalic, întins peste Someş în apropierea Operei Maghiare, pod care face legătura între Parcul Central şi Cetăţuie, unind Splaiul Independenţei cu strada General Dragalina, în zona vechii alei care urcă pe coama dealului. Atât podul, cât şi aleea poartă numele împărătesei Elisabeta şi au fost realizate în anul 1901, la iniţiativa lui Károly Haller, primar al Clujului în acea vreme.
Din măreţia vechiului monument a rămas doar amintirea. Soclul părăsit, măcinat de vreme şi de nepăsarea oamenilor, poartă şi el, în lipsa împărătesei, urmele vremurilor noi, dovadă fiind opera amatorilor de graffiti care îl acoperă.