Construit imediat după cucerirea romană, în timpul domniei împăratului Traian (106-117 d.Hr.), castrul a jucat un rol important în monitorizarea accesului dinspre vestul provinciei Dacia.
Pe durata existenței sale, au fost identificate trei faze de construcție. De la o primă fortificație cu incinta de val de pământ și palisade de lemn, castrul s-a extins, fiind edificat în piatră între mijlocul secolului al II-lea și începutul secolului al III-lea d.Hr.
În istoria sa au fost consemnate evenimente semnificative, unul dintre acestea fiind vizita împăratului Caracalla din anul 214 d.Hr.
În prezent, castrul auxiliar de la Bologa este considerat unul dintre cele mai bine conservate situri arheologice de acest gen din România.
În interiorul fortificației au fost evidențiate: clădirea comandamentului (principia), reședința comandantului (praetorium), grânare (horrea) și barăci.

Din curtea principiei se trecea într-o sală acoperită (basilica), care avea cel puțin un tribunal pe lateral. Cele 4-5 încăperi din spate erau destinate probabil administrației, cea din centru servind drept sanctuar al stindardelor trupei.

Praetoriumul are planul tipic al unei case mediteraneene, cu o curte centrală, prevăzută cu portic pe toate laturile. Încăperile de pe laturile de est și parțial de sud au sistem de încălzire pe sub podea (hypocaustum).
Macheta tridimensionala a castrului a fost amplasată in interiorul castrului prin proiectul de revitalizare turistică.

Comori neprețuite

 Descoperirile arheologice făcute în perimetrul castrului auxiliar de la Bologa sunt impresionante.
Dintre artefactele corespunzătoare primei faze a castrului amintim: denarii republicani sau emiși de împărați de secol I (Nero, Otho), ceramica de lux (terra sigillata), precum și țiglele ștampilate.
În reședința comandantului (praetorium), materialul arheologic variază considerabil, de la bijuterii din metale prețioase la piese de îmbrăcăminte și harnașament, destul de mult armament și echipament militar, vase de metal și sticlă, dar și fragmente de fereastră, unice până acum în Dacia.
PROIECTUL DE REVITALIZARE – PORTA PRAETORIA

Intrarea principala, Porta Praetoria, avea un rol dublu: militar si simbolic. Nu este intamplator ca reconstructia partiala a acestei porti reprezinta elementul central al proiectului de revitalizare. Solutia propusa se bazeaza pe reconstituirea formei dintr-o retea de grinzi metalice rezemate pe piloti forati, astfel incat sa sugereze forma monumentala a portii originale, pastrand in acelasi timp vestigiile zidurilor romane. Aceasta abordare constituie atat o provocare inginereasca, cat si o oportunitate culturala: vizitatorii nu doar ca vor descoperi o atractie turistica, ci vor putea si intelege mai bine structura si functionarea castrului.

Dimensiunile exacte ale portii, deschiderea sa, precum si forma sa arhitecturala (de exemplu, existenta turnurilor flancante, a elementelor in consola etc.) nu sunt pe deplin cunoscute. O mare parte din structura originala s-a pierdut – doar fundatiile si cateva fragmente pastrandu-se –, astfel ca forma reconstruita ramane intr-o anumita masura ipotetica. Conceptul bazat pe structura metalica are un caracter sugestiv si, prin amplasarea acesteia deasupra ruinelor, reprezinta o adevarata provocare inginereasca.

 

În apropiere se află cetatea medievală de la Bologa ce păstrează ȋnca din măreţia unei cetăţi strategice construită ȋn urma cu peste de 700 de ani, care avea rolul să supravegheze drumul care duce la Oradea de-a lungul Văii Crişului Repede.

Texte Romania Atractiva , foto -Horea Dorin Matis

Ultimele articole
Cetățile Clujului - o călătorie prin istorie
Situl arheologic roman din parcul I. L. Caragiale
Orașul roman Napoca – str. V. Deleu și Parcul I. L. Caragiale