Clădirea actuală păstrează structura unei case gotice cu etaj, construită în jurul anului 1500, prin comasarea a două clădiri medievale. Cu această ocazie, edificiul a fost prevăzut cu portalul gotic al intrării carosabile, decorat cu blazonul şi cu monograma proprietarului, care era cu siguranţă unul dintre locuitorii înstăriţi ai oraşului. Primii proprietari ai clădirii pot fi identificaţi începând cu sfârşitul secolului al XVI-lea, aceştia fiind membrii burgheziei clujene, cu diverse preocupări meşteşugăreşti (de ex. Gábor Szabó, Martin Kannengiesser etc.). În jurul anului 1735, casa ajunge în proprietatea baronului Ferenc Wesselényi, care în anii următori o transformă într-o reşedinţă clujeană reprezentativă, prevăzută cu o casă a scărilor deschisă cu arcade. O altă fază importantă de construcţie a clădirii a avut loc în primele decenii ale secolului al XIX-lea, când a fost reconstruită radical, în această perioadă faţada căpătând aspectul actual. Clădirea rămâne în posesia descendenţilor lui Ferenc Wesselényi până în anul 1851, când este vândută lui Domokos Biasini, unul dintre comercianţii de renume ai oraşului, el construind aripa dinspre curte a clădirii. După moartea acestuia în anul 1883, clădirea a fost cumpărată de către episcopia unitariană, după aceea fiind folosită drept reşedinţă a episcopilor acestei biserici. În ultimii ani, casa a trecut printr-un amplu proces de restaurare, în urma căruia în spaţiile sale de la parter a fost amenajat un restaurant, etajul său fiind destinat unor funcţii reprezentative ale episcopiei.
În ciuda numeroaselor reconstrucţii suferite în cursul secolelor XVII-XIX, această clădire reprezintă unul dintre cele mai bine păstrate exemple ale arhitecturii medievale laice din Cluj, păstrând mai multe structuri arhitectonice gotice unice în oraş, cum ar fi arcadele de pe laturile gangului, scara gotică, dar şi mai multe ancadramente din epocă.
Bibliografie:
Elek Benkő, Kolozsvár magyar külvárosa a középkorban. Kolozsvár, 2004.
György Gaál, Magyarok utcája. A kolozsvári egykori Bel- és Külmagyar utcák telkei, házai, lakói. Cluj, 1995.
Radu Lupescu, Zsolt Kovács, Studiu istoric şi raport cercetări de parament. Cluj, 2015 (Mss).