Turnul cu plan pătrat face parte din ansamblul celei de-a doua incinte fortificate medievale a oraşului, construită după primirea privilegiului din anul 1405 emis de regele Sigismund de Luxemburg (1387-1437), care acorda oraşului, printre alte facilităţi, şi dreptul de a ridica o nouă incintă fortificată. Denumirea veche a acestui edificiu defensiv era turnul ţesătorilor, fiindcă întreţinerea şi apărarea sa era asigurată de membrii acestei bresle clujene. Primele trei nivele ale clădirii provin din epoca medievală, fiind edificate cel mai probabil în ultimele decenii ale secolului al XV-lea şi la începutul secolului următor. Se pare că în anul 1479 turnul nu era încă finalizat, deoarece nu apare în diploma de fondare a breslei ţesătorilor. După mărturia unei inscripţii aflate odinioară pe faţada nordică a turnului, se pare că edificiul a suferit unele transformări şi în jurul anului 1574. Tot la sfârşitul secolului al XVI-lea apare prima informaţie referitoare la funcţia de turn de supraveghere împotriva incendiilor a acestei construcţii, la data de 10 mai 1585 fiind luată în acest sens o hotărâre a consiliului orăşenesc. După demolarea turnurilor de poartă şi a celei mai mari părţi a incintei fortificate a oraşului, la începutul anilor 1870 a fost formulată şi ideea de a demola şi acest turn, însă după înfiinţarea în 1873 a organizaţiei pompierilor voluntari din oraş, sfatul orăşenesc a decis, ca acest turn să fie transformat în turn de supraveghere pentru pompieri. Pentru acest scop, turnul a fost supraînălţat şi renovat în anul 1883, păstrându–şi această funcţie până în anul 1936. Aspectul actual al clădirii se datorează unei intervenţii de amploare de la sfârşitul anilor 1960, în următoarele decenii în clădirea renovată încercându-se amenajarea unor funcţii turistice (muzeul astronomiei, muzeul pompierilor). După perioada anilor 2000, în care turnul a fost închis, autorităţile locale au demarat recent un proiect de reabilitare a clădirii, actualmente fiind introdus în circuitul turistic al oraşului.
Bibliografie:
Melinda Mihály, Fortificaţiile Clujului, în Clujul renascentist. Coord. András Kovács. Cluj, 2008.
Csaba Miklósi Sikes, Kolozsvár bástyái és városfalai. Adatok a középkori Kolozsvár katonai jellegű építkezéseihez, în Művészettörténeti Értesítő, 2001/3-4, p. 269-284.