VISIT CLUJ
1 € = 4.9488 lei
-5°C

Tunelele Clujului. Legende și realități istorice

Cei mai mulți dintre clujeni au auzit, probabil, relatări referitoare la misterioasele tunele subterane ale orașului, ale căror origini ar coborî adânc în negura istoriei.

Imaginarul contemporanilor noștri nu este mai puțin atras de mistere decât acela al oamenilor din vechime, iar printre miturile care au fascinat întotdeauna omenirea, cel al lumii subpământene este unul dintre cele mai persistente.

Versiunile hiperbolizante ale acestei mitologii a Clujului subteran vorbesc, în esență, despre câteva tunele de mari dimensiuni, care ar lega centrul Clujului de biserica – odinioară fortificată – de la Cluj-Mănăștur, de cetatea de la Florești sau de fortificația austriacă de pe Cetățuie.

Se vorbește, de asemenea, despre un tunel care ar fi plecat de la biserica reformată de pe strada Mihail Kogălniceanu, cu ieșirea în zona cimitirului Hajongard, dar și despre o rețea de tunele care ar lega diferite puncte din centrul orașului, utilizate de fosta Securitate. Despre punctul de plecare al unui asemenea tunel, situat în subsolul fostului hotel Continental, au circulat numeroase istorii în zilele Revoluției din 1989.

Alte intrări în subteranele secrete ale Clujului ar fi fost situate în cladirea claustrului franciscan de pe strada Victor Deleu, în subsolul hotelului Melody sau în pivnițele unor clădiri din Piața Unirii. Dar punctul nodal al tuturor acestor rețele imaginare de tunele este situat, potrivit acestor legende urbane, în biserica gotică din centrul orașului, care continuă să fie și astăzi adevăratul centru simbolic al Clujului.

Care este realitatea în legătură cu aceste tunele? 

Clujul secolelor trecute, supranumit „Orașul comoară” al Transilvaniei, era un important centru comercial și meșteșugăresc, iar sub clădirile orașului se aflau, aproape fără excepție, pivnițe ample și încăpătoare. Multe dintre acestea au fost transformate astăzi în localuri, devenind astfel accesibile publicului larg. În aceste pivnițe erau depozitate mărfuri pentru care, la fel ca în toate timpurile, posesorii acestora ar fi dorit să plătească taxe și impozite cât mai mici. Astfel, în aceste pivnițe existau încăperi secrete, după cum existau și tuneluri înguste care legau, uneori, pivnițele între ele, acestea fiind folosite atât pentru contrabanda, cât și pentru refugierea locatarilor în caz de pericol.

Un astfel de tunel a fost descoperit, de exemplu, cu ocazia cercetării arheologice a casei în care s-a născut principele Ștefan Bocskai (astăzi sediul Universității „Sapientia”, pe strada Matei Corvin), sau a cercetărilor efectuate pe strada Napoca.

Un asemenea tunel îngust, cu o înălțime și o lărgime care nu depășesc un metru, poate fi văzut astăzi în clubul clujean Janis Pub, de pe bulevardul Eroilor nr. 5.

Una dintre încăperile situate în subsolurile Colecției de Istorie a Farmaciei, în care funcționa în Evul Mediu un laborator farmaceutic și, poate, și alchimic, prezintă urmele câtorva intrări astăzi zidite.

Misterioasele și îndelung discutatele subsoluri ale bisericii Sf. Mihail nu au fost de mult timp accesibile cercetătorilor, din rațiuni probabil obiective, astfel încât este greu de făcut vreo speculații în legătură cu ele. Trebuie să reamintim însă faptul că biserica din centrul Clujului a fost utilizată timp îndelungat ca loc de reunire a Dietei Transilvaniei sau ca loc de încoronare a principilor transilvăneni.

Sunt, oare, aceste realități suficiente pentru a ne îngădui să presupunem existența unei posibile ieșiri secrete pentru cazurile de forță majoră?

În ceea ce privește, în, tuneluri lungi de câțiva kilometri, care ar lega Clujul medieval de diferite puncte situate în afara acestuia, ele reprezintă o aberație tehnică, fiind, foarte probabil, unul dintre produsele sedimentate de-a lungul secolelor de imaginarul colectiv.  Trebuie să spunem că nu toți istoricii clujeni au negat existența tunelelor, fără a încerca să facă investigații referitoare la acestea.

 

În anii 1960, o echipa de cercetători de la Universitatea „Babeș-Bolyai” și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei a făcut o serie de investigații în acest sens, finalizate chiar și prin cercetarea arheologică a unora dintre posibilele ieșiri ale tunelurilor secrete ale Clujului (una dintre acestea fiind situată de exemplu, potrivit unor tradiții locale, în zona clinicilor universitare).

Oficial, aceste cercetări nu au dus la niciun rezultat pozitiv.

Neoficial, există voci care susțin că istoricul care a coordonat pe atunci aceste cercetări – și care a afirmat, prin urmare, că tunelele nu există – ar fi devenit imediat după aceasta ofițer de securitate. Este de așteptat ca cercetările legate de proiectatul tunel pe sub centrul Clujului, care urmează sa fie realizat în anii următori de autoritățile locale, să contribuie la rezolvarea câtorva dintre aceste mistere. Credința în posibilitatea existenței unei rețele de tunele aparținând unei misterioase lumi subterane nu va dispărea, însă, probabil, niciodată, pentru că ea ilustrează unul dintre cele mai vechi și mai persistente arhetipuri ale gândirii umane

– sursă foto: Monitorul de Cluj