La începutul lunii august a anului 2019, zestrea de monumente a municipiului Cluj-Napoca a sporit cu încă o statuie. Vizavi de bustul lui Confucius, pe platoul din faţa Facultăţii de Știinţe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universităţii „Babeș-Bolyai” aflat la numerele 58-60 ale străzii Teodor Mihali, de pe un soclu de piatră de forma unui trunchi de piramidă, veghează statuia lui Gheorghe Mărdărescu (1866-1938), general al armatei române din timpul Primului Război Mondial. Operă a artistului plastic Valentin Tănase, ea a fost realizată la iniţiativa Camerei de Comerţ şi Industrie a României, pentru a marca centenarul ocupării Budapestei de către Armata Română.
Absolvent al Academiei Militare, urmată de cursurile de perfecţionare la Berlin, generalul Gheorghe Mărdărescu a fost numit la data de 12 aprilie 1919, comandant suprem al trupelor române din Transilvania.
În vederea ofensivei ce se pregătea împotriva guvernului bolșevic din Ungaria al lui Béla Kun, trupele române din Transilvania s-au împărţit în două: „Grupul de nord” pus sub conducerea generalului Traian Moșoiu și „Grupul de sud” comandat de Generalul Gheorghe Mărdărescu.
De numele și de ziua de naștere a generalului, este legat evenimentul din 4 august 1919, consemnat de istorie drept momentul intrării Armatei Române în Budapesta. De altfel, data respectivă a fost avansată chiar de Gheorghe Mărdărescu, cel care împlinea atunci 53 de ani, în pofida faptului că la 3 august 1919, patru escadroane de roșiori aflaţi sub comanda colonelului Rusescu intraseră în Budapesta fără a fi avut ordin, petrecându-și noaptea în curtea cazărmii „Arhiducele Josif”. În după-amiaza zilei de 4 august 1919, comandantul armatei române, generalul Gheorghe Mărdărescu, avea să asiste la defilarea trupelor române.
Pentru victoria repurtată împotriva guvernului lui Béla Kun, generalul Gheorghe Mărdărescu a fost distins cu Ordinul militar „Mihai Viteazul” clasa a III-a. Apoi, în perioada cuprinsă între anii 1922-1926, generalul a fost Ministru de Război, în guvernul condus de Ion I. C. Brătianu.