Avântul economic înregistrat de oraş la cumpăna secolelor XIX-XX a determinat apariţia unor programe de arhitectură destinate instituţiilor financiare, instrumente indispensabile circulaţiei fondurilor capitalizate. Sunt cuprinse aici clădirile pentru bănci şi cele pentru societăţi de asigurări.
Palatul Primei Societăţi Maghiare de Asigurări, cunoscut şi sub numele de palatul „Prima”, o clădire monumentală, de colţ, a fost cel mai amplu imobil de raport construit în oraş. Faţadele, poate cele mai monumentale din oraş, au fost tratate într-o manieră Secession clasicizantă, în care elementul decorativ principal era o pereche de coloane colosale, ionice, ce marcau centrul faţadelor.
Palatul a fost ridicat în anii 1912-1913, pe baza proiectelor realizate de arhitecţii Gyula Ullmann şi Alladár Kármán de către antreprenorul în construcţii Dávid Sebestyén, al cărui nume îl poartă în prezent.
Edificiul a fost gândit drept casă de raport, cu birouri la etajul aripii dinspre Piaţa Unirii, spaţii comerciale la parter şi apartamente în aripa dinspre strada I. C. Brătianu, toate de închiriat. În această clădire şi-a avut sediul până în anul 1919 prima Societate Maghiară de Asigurări, iar la parterul acesteia a funcţionat iniţial Librăria „Cartea Rusă”, apoi (până în prezent) cunoscuta Librărie a Universităţii. În prezent, aici mai funcţionează redacţia revistei ,,Tribuna”, birourile filialelor din Cluj-Napoca ale Uniunii Artiştilor Plastici şi ale Uniunii Scriitorilor.
Aripa de sud a clădirii, dinspre Str. Universității adăposteşte un cinematograf cu 400 de locuri, deschis aici în octombrie 1913, cu numele de „Cinema Select”. Cinematograful a fost condus de Jenő Janovics, una dintre figurile marcante ale Clujului, actor, director al Teatrului Maghiar, regizor de teatru şi de film. El a lucrat în perioada 1913-1920 la realizarea a peste 60 de filme, transformând oraşul într-un imens platou de filmări. Cinematograful numit şi al „Universităţii” până la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost confiscat în anul 1948. După naţionalizare, numele i-a fost schimbat în Cinema „Maxim Gorki”, mai apoi „Tineretului” şi, în cele din urmă, în Cinematograful „Arta”.
Bibliografie:
Gheorghe Vais, Clujul eclectic. Programe de arhitectură în perioada dualistă (1867-1918). Cluj-Napoca, Ed. U.T. Press, 2009.
Cinematograf cu poveste, în The Institute, 26 sept. 2014, http://www.institute.ro/arte-vizuale/artacinema-2.html, accesat la 17 nov. 2015.