Situată în faţa Turnului Croitorilor, la intersecţia Căii Turzii cu strada Avram Iancu, se înalţă statuia lui Baba Novac, operă a sculptorului Virgil Fulicea. Realizat în anul 1975, monumentul este un omagiu adus căpitanului Baba Novac, mercenar în armata lui Mihai Viteazul, aşa cum arată şi inscripţia de pe soclu: „Baba Novac, căpitan al lui Mihai Viteazul, ucis în ziua de 5 februarie 1601. S-a ridicat acest monument spre cinstirea memoriei sale în anul 1975”. El a fost amplasat chiar pe locul în care Baba Novac şi duhovnicul său, ieromonahul Spiridon, au fost puşi în ţepe.
Capturat după înfrângerea lui Mihai Viteazul de la Mirăslău, căpitanul sârb Baba Novac şi preotul Saski au fost aduşi la Cluj, spre a fi judecaţi şi pedepsiţi. În 1601, în actuala Piaţă a Unirii, ei au fost arşi de vii de către nobilii clujeni. După cum consemnează Nicolae Iorga într-un volum de impresii de călătorie prin ţară, „Ca să-i prelungească chinurile, călăii turnau apă rece peste trupul cuprins de flăcările rugului”. Execuţia a avut loc în prezenţa autorităţilor, nobililor şi a generalului mercenar Basta, care urmărise execuţia de la fereastra unei case din piaţa oraşului. Trupurile au fost apoi puse în ţepe, pe Drumul Feleacului, pe locul numit azi Piaţa Baba Novac. Cheltuielile prilejuite de execuţia celor doi sunt consemnate în arhive. Organizatorii execuţiei au notat că „am dat ţiganilor pentru că au schingiuit, au torturat, au fript şi au tras în ţeapă pe Baba Novac şi pe preotul fl. 7 d. 50 s…t. Am plătit pentru Baba Novac şi preotul, celor doi călăi fl. 3. Am plătit lui Luca Ácsi pentru că a cioplit ţeapa pentru Baba Novac fl. 2ˮ.
După ce a înfrânt oastea nobiliară, la Guruslău, şi a recucerit oraşul, Mihai Viteazul a înfipt un steag acolo unde a fost ridicat în ţeapă căpitanul său. În locul în care astăzi se înalţă statuia lui Baba Novac, în anul 1936, s-a înălţat o troiţă pe care fusese inscripţionat următorul text: „În acest loc a fost tras în ţeapă Baba Novac generalul lui Mihai Viteazul, după ce a fost ars pe rug în Piaţa Clujului împreună cu duhovnicul său în ziua de 5 februarie 1601. Recucerind Ardealul, Voievodul Mihaiu a aşezat aci între 11-16 august 1601 un steag în cinstea marelui şi viteazului său slujitor. Ridicatu-s’a această troiţă în Ziua Eroilor 21 Maiu 1936”.