Puseul de creativitate cinematografică manifestat în Clujul începutului de secol XX, graţie electrificării centrului oraşului în anul 1906, a stimulat şi construcţia primelor cinematografe din oraş.
Acestea au fost două şi au fost deschise la parterul imobilelor de raport ale Palatului Sebestyén din Piaţa Unirii de azi şi Palatului Urania, construit pe strada Horea de azi în anul 1910, după proiectul arhitectului budapestan Géza Kappéter la comanda şi cu ajutorul primului proprietar, András Udvari.
Edificiul cu arhitectură de factură Secession auster şi cu elemente de Secession şi-a luat numele de la Palatul Urania din Viena.
Palatul cu trei etaje avea la primul nivel spaţii comerciale, la cele superioare 17 de apartamente de locuit, iar la parter cinematograful de o capacitate de 400 de locuri. Sala de spectacole avea o formă dreptunghiular-alungită, deservită de mici spaţii de primire ale publicului.
Pe lângă cinematograf, palatul mai adăpostea pe colţul parterului Marea Cafenea „Bristol”, un local celebru pentru produsele sale, unde proprietarul József Lövy oferea clienţilor cafea sau ceai cu rom Jamaica.
În anul 1964, cinematograful a fost redenumit „23 August”, iar după 1989 „Favorit”.
Bibliografie:
Kápolnási Zsolt, A kolozsvári mozihálózat kiépülése a századfordulón (1896-1918), http://www.filmtett.ro/cikk/1719/a-kolozsvari-mozihalozat-kiepulese-a-szazadfordulon-1896-1918, accesat la 28 nov. 2015.
Vais, Gheorghe, Clujul eclectic. Programe de arhitectură în perioada dualistă (1867-1918), Cluj-Napoca, Ed. U.T. Press, 2009, pp. 107-108.