În anul 1405, regele Sigismund de Luxemburg a ridicat o serie de oraşe ale ţării, între care şi Clujul, la rangul de oraş liber regal, acordându-le totodată şi dreptul de a se înconjura cu ziduri noi de incintă. La Cluj, fortificația a fost construită în primele trei decenii ale secolului, fiind terminată abia după decesul regelui Sigismund, în ultimul sfert al secolului al XV-lea, la presiunea otomană din timpul domniei regelui Matia Corvinul. La sfârşitul secolului al XV-lea, fortificaţia avea 18 de turnuri şi ziduri de 3 km lungime, străjuite de turnuri exterioare. Accesul în interiorul incintei era asigurat de şase porţi şi două portiţe.
Ruinele turnului zidarilor azi se află în capătul parcelei de pe str. Avram Iancu nr. 17. Acesta este un turn exterior ridicat în cursul secolului al XV-lea, pe un plan dreptunghiular, pe două niveluri.
Bibliografie:
Géza Entz, Erdély építészete a 14-16. században. Kolozsvár, 1996.
Lajos Kelemen, Művészettörténeti tanulmányok, vol. II, red. B. Nagy Margit. Bukarest, 1982.
Kolozsvár leírása 1734-ből. Szerk. Páter Pál. Kolozsvár, 1944.
Melinda Mihály, Kolozsvár erődítményei. Kolozsvár, 2005, 20 p. (Erdélyi Műemlékek, 39).
Csaba Miklósi Sikes, Kolozsvár bástyái és városfalai. Adatok a középkori Kolozsvár katonai jellegű építkezéseihez, în Művészettörténeti Értesítő, 1999/2, p. 269-284.
Nagyajtai Kovács István, Vándorlások Kolozsvár kőfalai körül. Nemzeti Társalkodó, 1840.