Edificiul cu parter prezintă în forma sa actuală un aspect specific baroc, elementele predominante ale acestui stil fiind arcadele faţadei vestice şi forma tipică barocă a acoperişului. În pofida acestui aspect, cele mai vechi părţi ale edificiului provin încă din epoca renascentistă, prima casă parohială a bisericii reformate fiind edificată pe această parcelă după finalizarea reconstrucţiei bisericii (1647) şi a vechiului colegiu reformat (1655). Această fază de construcţie este datată de un ancadrament renascentist cu inscripţie din anul 1656, aflat într-una dintre încăperile clădirii. Aşa cum ne dezvăluie formele arhitecturale baroce ale clădirii, dar şi inscripţia din anul 1751 a portalului baroc a faţadei principale, casa parohială a suferit o reconstrucţie importantă în acest an. Ultima mare intervenţie asupra edificiului datează din anii 1850, când a fost amplificat spre nord. În secolul al XIX-lea, în această casă au locuit mai mulţi membri ai renumitei familii Herepei, care a dat acestei biserici mai mulţi preoţi. Din cauza acestui fapt, clădirea a fost cunoscută şi sub denumirea de casa Herepei. În anul 1891, în această casă s-a născut şi cel mai cunoscut membru al acestei familii, renumitul istoric al culturii şi unul dintre cei mai importanţi cercetători ai istoriei oraşului Cluj, János Herepei (1891-1970). Acest fapt este comemorat de placa comemorativă aşezată pe faţada vestică a clădirii.
Bibliografie:
János Herepei, A Farkas utcai régi papi lak, In: Herepei János, Kolozsvár történeti helyrajza, szerk. Sas Péter. Kolozsvár. 2004, p. 545-555.
Zoltán Vincze, A kolozsvári Farkas utca. Kolozsvár, 2003, p. 81-82.