Istoria cafelei din inima Transilvaniei începe să fie documentată cândva prin secolul al XVII-lea când se vorbeşte de un singur local unde clienţii erau serviţi cu cafea. În secolul al XIX-lea şi în secolele precedente, în Transilvania, existau aşa numitele cofetării-cafenele, iar printre cofetarii clujeni care deţineau cofetării-cafenea îi putem aminti pe Adolf Tauffer, József Tauffer, János Wurscher sau Hermann Weisz.

Odată cu trecerea timpului, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cele două ramuri se despart, astfel proprietarii cofetăriilor corespund cerințelor vremii prin modernizarea și modificarea localului realizând posibilitatea consumării produselor pe loc.

Savurarea unei cafele în Transilvania se regăsea printre serviciile oferite de hotelurile moderne ce la sfârșitul secolului XIX-lea erau amenajate specific, locurile dotate aparte serveau drept indicator al nivelului de confort, eleganță și lux. Fiecare cafenea încerca să îşi atragă clienţii prin stilul său propriu. Cafenelele amenajate la parterul unei clădiri aveau geamuri uriaşe, care asigurau contactul vizual cu lumea de pe stradă. În anotimpurile calde, în spaţiile din faţa cafenelelor, erau amenajate terase. Pe lângă aspectul plăcut şi confortul interiorului, erau hotărâtoare şi aşezarea topografică şi imaginea exteriorului, cafenele elegante, cu renume deosebit, erau cele din centrul oraşului. 

Ascultarea muzicii, mai ales seara, era un nou aspect ce invita oamenii înlăuntrul cafenelei, de aceea aproape fiecare local avea orchestră proprie. Viaţa cafenelelor era una misterioasă, aici născându-se adevărate legende care îmbogăţeau ora de distracţie a intelectualilor. Pe aici au trecut cele mai strălucite personalităţi ale vieţii politice, teatrale, literare, muzicieni şi gazetari de faimă.

În prezent, Cluj-Napoca este recomandat ca „un oraș minunat prin felul lui de-a fi”. Celebra publicație Vogue recomandă Clujul ca un oraș vibrant, datorită multitudinii și varietății de localuri unde poți să îți petreci timpul. Diversele branduri din Inima Transilvaniei au creat o comunitate educată în spiritul consumului cafelei de specialitate. Pasiunea pentru cafeaua de înaltă calitate a determinat inovarea continuă a stilului de lucru și modul de perfecționare a cafelei pe care fiecare local o prelucrează cu mare grijă.

Referințe: 

1. Epoca de aur a cafenelelor din Transilvani, https://www.bcucluj.ro/bibliorev/arhiva/nr18/carte5.html 
2. Transylvania Sheds the Shadow of Dracula With Galleries, Cocktails, and Coffeeshops in Cluj-Napoca, https://www.vogue.com/article/where-to-go-in-cluj-napoca-unofficial-capital-of-transylvania 

Din turnul Bisericii Sf. Mihail

Biserica Sfântul Mihai, aflată în Piața Unirii cu al doilea cel mai înalt turn al unei instituții de cult religios din România are o înălțime de 80 de metri, iar panorama care se poate vedea de sus este pe măsura așteptărilor. Turnul oferă o vedere de 360 de grade asupra orașului, însă este rareori permis accesul vizitatorilor.

Din turnul de apă din Grădina Botanică

Dincolo de vegetația luxuriantă, se observă unele dintre cele mai înalte clădiri din Cluj și chiar turnul Bisericii Sfântul Mihai, amintit mai devreme. Grădina Botanică Alexandru Borza se află pe strada Republicii, în cartierul Zorilor, pe o suprafață de 14 hectare unde se cultivă 10 mii de specii diferite de plante de pe diferite continente.

De pe Cetățuie

Dealul Cetățuii reprezintă, atât pentru turiști, cât și pentru locuitorii Clujului, o alternativă excelentă de relaxare și explorare a împrejurimilor.

De la marginea pădurii Hoia-Baciu

O priveliște impresionantă poate fi observată la ieșirea din pădurea clujeană, unul din cele mai faimoase locuri din lume în care se spune că au loc fenomene paranormale.

După Făget pe drumul spre satul Sălicea

Drumul prin pădurea Făget, din Cluj spre Sălicea și Ciurila, devine tot mai plăcut în rândul clujenilor. La ieșirea din pădure, pe dreapta, pe colinele de la marginea șoselei poate fi zărit orașul, un loc de tihnă cu unele dintre cele mai frumoase apusuri de soare clujene.

Din Feleac

Dealul Feleacului se află la 7 kilometri de Cluj-Napoca și la o altitudine de 711 m. Satul a fost atestat în anul 1366, iar până în momentul de față are peste 1800 de locuitori. 

Cimitirul din cartierul Mănăștur

Puțin cunoscut nou-veniților în Cluj și, poate, chiar locuitorilor, Cimitirul din Mănăștur, dincolo de monumentele funerare, oferă o incredibilă panoramă spre cartierul al cărui nume îl poartă și nu numai. Aici poate fi observat contrastul dintre frumusețea clădirilor moderne și sobrietatea mormintelor din apropiere.

Varianta Zorilor – Mănăștur

Punctul de conectare a două cartiere ale orașului oferă o panoramă pitorească, incluzând căsuțe viu colorate de la marginea orașului, și una metropolitană, cu o impresionantă vedere spre blocurile ridicate în cartierul Mănăștur.

„Dacă vreţi să exploraţi nordul României începeţi de la Cluj, un oraş medieval renăscut datorită spiritului creativ al locuitorilor“, spunea reporterul englez Charlie Ottley, în partea a treia a documentarului „Wild Carpathia”. 

Clujul este „poarta“ spre nordul Transilvaniei, cum e prezentat în partea a treia a seriei de documentare „Wild Carpathia“, dar şi ”oraşul-comoară” (istoricul clujean Lukács József a scris o carte intitulată ”Clujul, oraşul-comoară” unde povesteşte legendele bătrânului oraş) datorită istoriei care poate fi întâlnită la fiecare pas.

1. Piața Muzeului este cea mai veche piață a orașului din inima Transilvaniei, cu o arhitectură predominantă gotică și barocă. Clădirile ce pot fi descoperite aici sunt Biserica și Mănăstirea Franciscană, Casa Matia Corvin, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Obeliscul Carolina – primul monument laic al orașului.
   
2. Piața Unirii este o zonă cu importante ansambluri arhitecturale gotice, baroce si neo-baroce din Transilvania precum Biserica Romano-Catolica Sfântul Mihail, Muzeul de Arta, Muzeul Farmaciei, Statuia lui Matia Corvin, strada în oglindă și alte vechi palate nobiliare.
   
3. Strada în oglindă, unică în Europa, reprezintă una dintre atracţiile turistice ale Clujului. Ansamblul arhitectural, unic în Transilvania, este format din două clădiri identice, dispuse de o parte şi de alta a străzii Iuliu Maniu. Legenda spune că “palatele în oglindă” au fost construite astfel de un nobil pentru ca cele două fiice moştenitoare ale sale să nu se supere.
4. Grădina Botanică „Alexandru Borza” a Universității Babeș- Bolyai din Cluj-Napoca, extinsă pe o suprafață de 14 hectare, a fost fondată în 1872 și este una dintre primele, cele mai mari și mai complexe astfel de grădini din sud-estul continentului. Principalele atracții ale locației sunt serele cu plante tropicale și ecuatoriale, gradina romană și grădina japoneză.
5. Cetățuia reprezintă unul dintre cele mai înalte și importante puncte de vedere a panoramei orașului. Situată la o altitudine de 405 metri, fortificația a fost construită între anii 1715 – 1735 sub formă de stea, ridicată cu scopul de a asigura un post de apărare.
   Punctele de reper pe dealul Cetățuia sunt Hotelul Belvedere, o clădire modernă masivă vizibilă din multe zone ale orașului și Crucea e amintește de martirii Revoluției de la 1848.
   
6. Turnul Croitorilor – parte din vechiul zid de apărare al orașului, care înconjura în vremurile de demult o suprafață de 45 hectare, cât măsura cetatea, este unul dintre puținele turnuri care s-au păstrat într-o stare foarte bună până în zilele noastre, acesta este și astăzi intact. Aici se află și statuia lui Baba Novac, generalul lui Mihai Viteazul.
   
7. Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor, în imediata apropiere a Bastionului Croitorilor, este una dintre cele mai masive construcții gotice din întreaga Transilvanie, cu aspectul unei cetăți.  În fața construcției se află Statuia Sfântului Gheorghe, reprezentat omorând balaurul, o copie a Statuii Sfântului Gheorghe din Praga, originalul realizat de meșterii clujeni Martin și Gheorghe, la sfârșitul Evului Mediu.
8. Zidurile Cetății pe strada Potaissa – Cetatea Mare din Evul Mediu 
   
9. Muzeul Etnografic al Transilvaniei şi Parcul Etnografic ”Romulus Vuia” este descris de locurile unde tradiţia e acasă.  Muzeul cuprinde peste 41.000 de obiecte țărănești tradiţionale din secolele XVII-XX şi un fond documentar de peste 80.000 de piese. Muzeul conţine două secţii: secţia pavilionară şi Parcul Etnografic „Romulus Vuia” (secţia în aer liber). Secţia Pavilionară funcționează în Palatul „Reduta” de pe strada memorandumului, în centrul oraşului. Pe locul clădirii actuale se aflau iniţial trei case medievale
10. În cele din urmă, aleile pietonale de pe străzile recent modernizate pot reprezenta locația perfectă pentru captarea unui moment în inima Transilvaniei. Printre acestea amintim strada Regele Ferdinand, strada Emil Isac, strada Molnar Piuariu, strada Petru Maior sau Piața Lucian Blaga.

Prima atestare documentară a orașului datează încă din antichitate, când geograful grec Claudius Ptolomaeus a clasificat așezarea drept capitala fostei provincii Dacia Porolissensis. În timpul domniei împăratului Hadrian, orașul a fost ridicat la rang de municipiu, sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca. După retragerea trupelor romane, orașul a trecut printr-o perioadă de regres cauzată de invazii barbare.

Moștenirea merge mai departe