Se află amplasat în Piața Unirii (vechea Piață Centrală a orașului Cluj), la sud de Biserica parohială romano-catolică Sf. Mihail. Imaginea monumentului – alături de cea a bisericii – reprezintă principalul simbol public al Municipiului Cluj-Napoca.
Grupul statuar are în centru reprezentarea ecvestră a regelui Ungariei, Matia Corvin (1458-1490), flancată de patru personaje secundare, grupate două câte două. Așezată pe un soclu oval, întreaga compoziție este dezvoltată în jurul unui postament masiv, care sugerează o amenajare fortificată medievală. Reprezentarea călare a regelui domină întreaga scenă, fiind amplasată pe un turn circular. Companionii acestuia sunt așezați direct pe soclu, fiind încadrați de un fundal semicircular, realizat din arce butante sprijinite pe două șiruri de coloane neoromanice și dezvoltat în prelungirile elementului architectonic central. Extremele acestuia sunt marcate prin câte o pereche de postamente de dimensiuni reduse, replici ale turnului central. Regele este redat în echipament militar de epocă, iar pe cap poartă o coroană din lauri, ca semn al victoriei. Conform tradiţiei, cele patru personaje secundare ale ansamblului statuar au fost identificate cu cei mai importanţi dregători și comandanţi militari ai regelui: în partea stângă, generalul Blasius Magyar și comitele Timişoarei, Paulus Kinizsi, iar în partea dreaptă, palatinul Ungariei, Stephanus Szapolyai şi voievodul Transilvaniei, Stephanus Báthory.
Ideea ridicării la Cluj a unei statui pentru a-l onora pe regele Ungariei născut în urbea de pe Someș a apărut în deceniul șase al veacului al XIX-lea. Concursul de proiecte pentru realizarea ansamblului a fost lansat în anul 1893, la acesta înscriindu-se șapte artiști plastici. Un an mai târziu, câștigător al premiului întâi (în valoare de 4000 de coroane) a fost desemnat sculptorul János Fadrusz. Figura turnată în bronz a regelui Matia Corvin a fost expusă la Expoziţia universală de la Paris (1900), fiind recompensată cu marele premiu. Realizarea proiectului postamentului a fost încredințată arhitectului-șef al Clujului, Lajos Pákei. Pentru ca ansamblul statuar să completeze armonios dimensiunile și imaginea de ansamblu a pieţei, J. Fadrusz va convinge comisia și autoritățile orașului de necesitatea realizării unui monument în mărime dublă faţă de cea naturală. În momentul stabilirii exacte a amplasamentului ansamblului statuar, va fi decisă relocarea Obeliscului Carolina şi a portalului baroc al Bisericii Sf. Mihail din Piaţa Centrală.
Postamentul original a fost realizat din calcar dur, extras din carierele din Süttő (Ungaria), iar figurile personajelor au fost turnate în bronz la Budapesta. După asamblarea pe parcursul a zece zile a tuturor elementelor componente din bronz, grupul statuar a fost dezvelit în data de 12 octombrie 1902. Ansamblul statuar din Cluj, alături de statuia ecvestră a Mariei Terezia din Bratislava, reprezintă cele mai valoroase realizări artistice ale lui J. Fadrusz și unele dintre cele mai importante opere ale sculpturii monumentale din epocă. Monumentul fost integral restaurat între anii 2010-2011, printr-un proiect finanțat în comun de către ministerele culturii din România și Ungaria.
Bibliografie:
„Szívekben éljen a láng”. Fadrusz János-emlékkönyv. Szerk. Farkas Izabella. Kolozsvár, 2004.
Farkas Gyalui, A Mátyás király szoborpályázat, în Pásztortűz, 64-67, 1940.
Csaba Miklósi-Sikes, Fadrusz János és az erdélyi köztéri szobrászat a 19. században. Székelyudvarhely-Sümeg, 2003.
Melinda Mihály, Statuia ecvestră a lui Matia Corvinul, Cluj-Napoca [http://referinte.transindex.ro/enciclopedie/monument.php?id=334, 07 iulie 2013].
Jenő Murádin, A Mátyás-szobor és alkotója, Fadrusz János. Kolozsvár, 2008.