Prima fază de construcţie a casei Mauksch-Hintz datează de la sfârşitul secolului al XV-lea – începutul secolului al XVI-lea, aceasta fiind apoi reconstruită la începutul secolului al XVIII-lea în stil baroc, atunci casa intrând în posesia familiei de farmacişti Mauksch, originară din regiunea Spiš (astăzi în Slovacia). Clădirea a fost renovată în jurul anului 1766, în încăperile de la parter farmacistul Tobias Mauksch, custodele bisericii evanghelice din Cluj, amenajând o farmacie. Cu această ocazie, încăperile farmaciei au fost decorate cu picturi murale şi stucaturi. La mijlocul secolului al XIX-lea, farmacia intră în posesia familiei Hintz, primind denumirea de Farmacia Sf. Gheorghe. După naționalizarea clădirii în anul 1949, încăperea de la colţul clădirii a fost desfiinţată și transformată într-un pasaj pietonal deschis. În anul 2011, edificiul a fost retrocedat familiei Hintz.
Casa Mauksch-Hintz a fost construită pe un plan în formă de L, având în momentul de față faţade destul de modeste. Într-o nișă de la parterul fațadei dinspre strada Regele Ferdinand se află o statuie a Sfântului Gheroghe, executată din teracotă pictată în anul 1941. Încăperea a doua dinspre piaţă, fosta Officina a farmaciei, este decorată pe bolţi cu o pictură murală deosebită, de factură barocă, unică în Transilvania, comandată de farmacistul Tobias Mauksch şi definitivată în anul 1766. Pe bolta încăperii se află patru reprezentări simbolice, încadrate de medalioane ovale şi în formă de inimă, reprezentând arborele vieţii, încadrat de cei doi şerpi ai lui Esculap, un cocor cu o piatră între gheare, aşezat pe o ramură înfrunzită, reprezentând simbolul vigilenţei, precum şi două cornuri ale abundenţei având deasupra lor câte o coroană.
Începând cu anul 1954, la iniţiativa profesorului universitar Valeriu Lucian Bologa la parterul casei Mauksch-Hintz a fost amenajat Muzeul Farmaciei, integrând vechea colecţie de istorie a farmaciei a Asociaţiei Muzeului Ardelean, constituită de la începutul secolului XX de către renumitul profesor universitar Gyula Orient. Ulterior, Muzeul Farmaciei a primit denumirea de Colecţia de Istorie a Farmaciei, aflată în subordinea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei.
Bibliografie:
Colecţia de Istorie a Farmaciei din Cluj, red. Radu Crişan., Cluj-Napoca, 2005.
Lajos Kelemen, Művészettörténeti tanulmányok, red. B. Nagy Margit, vol. II. Bukarest, 1982, p. 134.
Gyula Orient, Az Erdélyi Nemzeti Múzeum érem- és régiségtárának gyógyszerészeti gyűjteménye, în Dolgozatok az Erdélyi Nemzeti Múzeum érem- és régiségtárából, IX (1918), Kolozsvár, p. 217-300.