La vest de Secţia de Pictură a Universităţii de Arte şi Design „Ion Andreescu”, pe partea stângă, în unghiul drept format de aleea principală cu ieșirea ce duce spre Splaiul Independenţei și podul de peste Someșul Mic, pe o „insulă” de dale de piatră înconjurată de verdele ierbii, se află bustul lui Octavian Goga (1881-1938). Două cărări pavate cu pietriș asigură accesul spre refugiul poetului. În spatele lui, prin perdeaua de copaci şi tufişuri, se întrezăreşte silueta Hotelului „Napoca”.
Poetul şi politicianul, născut la Răşinari, lângă Sibiu, a fost Membru al Academiei Române, începând din anul 1920. Pentru o perioadă foarte scurtă, între decembrie 1937 şi februarie 1938, a deţinut şi demnitatea de premier al României interbelice.
La moartea sa, survenită la vârsta de 57 de ani, în 1938, dovadă a preţuirii de care s-a bucurat, Carol al II-lea, rege al României în acea perioadă, a decis să i se facă funerarii naţionale. Un tren mortuar a dus trupul neînsufleţit al poetului la Bucureşti, fiind înmormântat în Cimitirul „Bellu”.
Mai târziu, potrivit dorinţei acestuia, trupul lui Goga a revenit la Ciucea, fiind reînhumat în grădina conacului său.