Palatul care găzduieşte Primăria şi Consiliul Local al municipiului a fost construit între anii 1896 și 1897, după proiectele întocmite în atelierul reputatului arhitect budapestan Ignác Alpár (1855-1928), unul dintre cele mai importante şi mai prolifice ateliere de arhitectură din Imperiul Austro-Ungar la vremea respectivă. În perioada dualismului (1867-1918), guvernul maghiar a finanţat construcţia unei întregi serii de palate administrative, atelierul lui I. Alpár executând cinci clădiri de acest gen pe teritoriul Transilvaniei − la Sighişoara, Târnăveni, Deva, Cluj şi Aiud – palatul clujean fiind cel mai mare dintre acestea.
Edificiul cu două etaje prezintă două aripi lungi dispuse pe aliniamentul străzilor Moţilor, respectiv Petru Maior, intersecția lor fiind evidențiată printr-un turn impozant. Sala mare de şedinţe situată în spatele aripilor amintite, perpendiculară pe strada P. Maior, comunică cu aripile lungi prin scara de onoare, respectiv printr-o scară secundară. Aripile clădirii delimitează două curţi interioare despărţite de corpul scării de onoare. În preajma anului 1980 una dintre curţi a fost transformată în aşa numita „Sală de sticlă”.
În decorația palatului eclectic domină elementele neo-baroce (rezalituri, ferestre cu colțurile evazate și frontoane frânte, stucaturi aurite reprezentând mascheroni, scoici etc.), la care se adaugă și o serie de detalii ale artistice de tip Secession. Axele centrale și extremitățile fațadelor sunt evidențiate prin rezalituri. Fațada principală – cea dinspre strada Moților – este marcată de intrarea tripartită surmontată de un balcon amplu, sprijinit pe console din piatră. Aticul rezalitului central este marcat printr-un fronton triunghiular care încadrează stema actuală a orașului. Faţada dinspre strada Petru Maior este mai lungă și prezintă două porţi carosabile, încheiate în arc semicircular.
Decoraţia interioară se concentrează în zonele reprezentative: scara de onoare și sala mare de şedinţe. Prima constituie un spaţiu dinamic datorită rampelor sale multiple delimitate de balustrade neo-baroce din marmură. Sala mare de ședințe de la etajul I cuprinde două niveluri şi este luminată de două șiruri de ferestre pe latura sudică. La nivelul superior al sălii au fost amenajate iniţial balcoane destinate publicului care avea astfel posibilitatea să urmărească şedinţele. Golurile acestor balcoane vor fi ulterior zidite. Decoraţia sălii abundă în zona ferestrelor, în stucatura aurită a panourilor dintre deschideri, pe tavan și deasupra uşilor.
Clădirea construită drept reședință a Comitatului Cluj și-a păstrat funcția administrativă până în zilele noastre. În perioada comunistă aceasta a adăpostit instituția Consiliului Județean, iar după 1990 a devenit sediul Primăriei și al Consiliului Local.