Pe locul edificiului actual se afla inițial fosta primărie a orașului Cluj, menționată prima oară în izvoarele scrise în anul 1537 și transformată în mai multe rânduri în cursul secolelor XVI-XVII. Fosta primărie era o clădire construită pe două nivele în stilul Renașterii, fațada principală fiind prevăzută cu o serie de inscripții, reprezentări alegorice și steme pictate ale principiilor Gabriel Bethlen și Gheorghe Rákóczi. Primăria veche a fost devastată în secolul al XVIII-lea de mai multe incendii, iar apoi de cutremurul din anul 1826, astfel încât nu se mai puteau ține în clădire ședințele consiliului orășenesc. Cu elaborarea proiectelor noului edificiu a fost însărcinat arhitectul clujean Georg Winkler, însă pentru modificarea proiectului predat de aceasta s-a mai apelat la doi alţi arhitecți clujeni, Johann Böhm și Anton Kagerbauer. În final a fost acceptată propunerea lui Kagerbauer, care a studiat la universități din Austria, Italia și Germania. Noua clădire a primăriei a fost ridicată în anii 1840, prin folosirea materialului provenit din demolarea turnurilor, porților și zidurilor de fortificare medievale ale orașului. Noua clădire a fost predată autorităților orașului în anul 1845, edificiul fiind un exemplu timpuriu al influenței Rundbogenstilului din München în Transilvania, imitând planimetria și plastica fațadelor palatelor renascentiste florentine.
Primăria veche este o clădire elegantă, construită pe un plan în formă de U, cu o fațadă principală tratată în rustica, străpunsă de șapte deschideri cu închidere semicirculară. Elemente predominante ale fațadei sunt balconul sprijinit de console masive din piatră, precum și stema veche a orașului Cluj, fixată pe atica fațadei. Printre spațiile reprezentative ale interiorului se remarcă casa scărilor, holul de la etaj, precum și sala festivă, iniţial în formă de amfiteatru, astăzi transformată în întregime.
În prezent, în clădire funcționează mai multe servicii ale Primăriei din Cluj-Napoca.
Bibliografie:
Elek Jakab, Kolozsvár története, vol. III. Budapest, 1888, p. 566-567, 925-939.
Gyula Kovács, Kolozsvár városháza, în Kolozsvári Szemle, 1943, nr. 3.
Margit B. Nagy, Stílusok, művek, mesterek. Művészettörténeti tanulmányok. Bukarest, 1977, p. 77-78, 153-155.
Jenő Pataki, A régi tanácsház és főbírók, în Kolozsvári Szemle, 1943, nr. 4.