Amplasată în piaţa care îi poartă numele, statuia lui Avram Iancu (1824-1872), supranumit „Craiul Munţilor”, este închinată conducătorului Revoluţiei române din Transilvania de la 1848.

De-a lungul vremii, zona în care se află monumentul a suferit numeroase transformări, piaţa schimbându-şi de mai multe ori numele. Dacă la început zona a fost cunoscută sub numele de Piaţa Trencin, ea a devenit, pe rând, Piaţa EMKE, întrucât Societatea Culturală a Maghiarilor din Transilvania (EMKE) îşi construise sediul în zona respectivă; Piaţa Bocskai, după numele principelui Transilvaniei István Bocskai; după 1932, Piaţa Cuza Vodă; din 1940, Piaţa Adolf Hitler; după 1945, Piaţa Malinovski; apoi Piaţa Victoriei; iar în prezent este Piaţa Avram Iancu.

Totuşi, construcţiile care au creionat-o au rămas aceleaşi, modificându-se doar spaţiul central pe care acestea îl încadrează.

Prin 1906, în centrul pieţei, pe care astăzi se află Monumentul „Glorie Ostaşului Român”, Catedrala Ortodoxă şi Statuia lui Avram Iancu , se afla un parc cu o bogată vegetaţie.

Apoi, între anii 1920-1930, pe locul vechiului parc s-a construit Catedrala Ortodoxă. O stradă care a fost realizată în faţa peronului treptelor Catedralei, a împărţit piaţa în două, asigurând legătura între căile de acces situate pe laturile sale, pe direcţia est-vest.

După 1947, în piaţă au apărut două monumente dedicate eroilor armatei sovietice. Astfel, unul închinat ostaşilor sovietici a fost amplasat între Catedrala Ortodoxă şi Teatrul Naţional, pe locul în care astăzi se înalţă statuia lui Avram Iancu. Celălalt, intitulat „Monumentul tanchiştilor sovietici”, a fost ridicat în părculeţul aflat în spatele Catedralei Ortodoxe, în zona cuprinsă între Palatul Regionalei de Căi Ferate şi Palatul Prefecturii.

Spre finele secolului XX, locul obeliscului dedicat eroilor sovietici, a fost luat de statuia lui Avram Iancu, realizată în 1993 de către sculptorul Ilie Berindei, la iniţiativa primăriei municipiului Cluj-Napoca.

Din mijlocul unei fântâni arteziene, se înalţă soclul statuii, alcătuit din blocuri de piatră care vor a simboliza stâncile Munţilor Apuseni, amintind de locul de baştină al lui Avram Iancu. În vârful schelăriei de piatră, imortalizat în bronz, Craiul Munţilor, cu spatele la Catedrala Ortodoxă, priveşte spre Teatrul Naţional, ale cărui trepte de acces sunt flancate de statuile poeţilor Lucian Blaga şi Mihai Eminescu. La baza soclului, trei tulnicărese încremenite în piatră cheamă moţii la luptă sub flamura Iancului.

Cel căruia îi este dedicat monumentul s-a născut în anul 1824, în localitatea Vidra de Sus. El a fost conducătorul Ţării Moţilor în anul 1849 şi a comandat armata românilor transilvăneni împotriva trupelor revoluţionare ale lui Lajos Kossuth. De asemenea, Avram Iancu se numără printre iniţiatorii şi organizatorii Adunărilor de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848, el fiind şi conducătorul cetelor înarmate de ţărani şi mineri din Munţii Apuseni. Faptul că a reuşit să respingă numeroase atacuri ale revoluţionarilor maghiari i-a adus renumele de „Craiul Munţilor”. La data de 10 septembrie 1872, Iancu a decedat în localitatea Baia de Criș, fiind îngropat apoi la Ţebea, în judeţul Hunedoara, lângă Gorunul lui Horea.

Ultimele articole
Un nou muzeu pe harta Clujului
Mina - cel mai mare centru de artă imersivă și instalații interactive din Europa
MINA lansează Monet: The Immersive Show
Târgul de la Negreni
Cel mai vechi și renumit târg din România