Pe latura estică a Pieţei Muzeului, la numărul 2, într-o zonă încărcată de istorie, se află Biserica și Mănăstirea Franciscană, unele dintre cele mai vechi clădiri ale orașului.
Turnul bisericii, construit în stil baroc în anul 1728, are o înălţime de 52 de metri. La baza lui, se află intrarea principală a lăcașului de cult, străjuită de statuia Fecioarei Maria, situată într-o firidă practicată deasupra ușii de acces. La picioarele ei, un șarpe de piatră încolăcește soclul.
Această reprezentare a Fecioarei Maria este legată de o legendă referitoare la o veche mănăstire din localitatea Markopoulos de pe insula grecească Kefalonia. Se spune că la începutul secolului al XVIII-lea, în anul 1705, mănăstirea a căzut pradă piraţilor din Marea Ionică. Potrivit legendei, măicuţele din mănăstire au cerut sprijinul Fecioarei Maria, rugând-o să le preschimbe în șerpi, izbăvindu-le astfel din mâinile piraţilor. Dorinţa li s-a îndeplinit, iar apariţia șerpilor a pus pe fugă ceata atacatorilor. Mai târziu, mănăstirea a fost distrusă de turci, pe locul ei fiind înălţată Biserica Fecioarei Maria Lagouvarda, unde, în fiecare an, în luna august, cu ocazia sărbătorilor religioase „Schimbarea la Faţă” și „Adormirea Maicii Domnului”, își fac apariţia numeroși șerpi de mici dimensiuni. Totodată, crinii uscaţi aflaţi la icoana Fecioarei Maria, înfloresc în data de 15 august. În viziunea credincioșilor, acestea sunt semnele clare ale prezenţei Maicii Domnului în locul respectiv.
Nivelul întâi al turnului este flancat la nord și sud de două firide în care se adăpostesc sfinţii Francisc și Anton. Imortalizaţi în piatră de sculptorul clujean Johannes Nachtigall, aceștia scrutează forfota din piaţă, privind spre obeliscul Carolina.