Prima instituţie de credit şi economii românească din oraş a fost înfiinţată în anul 1886 cu sprijinul bisericii greco-catolice cu denumirea de Banca de Credit „Economul”, devenind în deceniile următoare una dintre cele mai importante instituţii financiare ale românilor din Transilvania. Importanţa acestei instituţii este reflectată şi de faptul că, în anul 1896, în timpul preşedinţiei lui Alexandru Bohăţiel, a fost construit un nou sediu, după proiectele arhitectului Ernő Koncz, fiind unul dintre primele edificii bancare construite în oraş. Clădirea cu un etaj se organizează în jurul unei mici curţi interioare, străjuită de trei aripi. Iniţial, la parter erau spaţiile publice (sala ghişeelor), iar la etaj se aflau birourile instituţiei. Din punct de vedere arhitectural, faţadele sale au un aspect eclectic, dominate de elemente neorenascentiste, colţurile fiind accentuate de prezenţa unor frontoane deasupra cornişei, un motiv tipic arhitecturii renaşterii nordice. De acest edificiu sunt legate şi evenimente istorice importante: la data de 2 noiembrie 1918, aici a fost înfiinţat şi în această clădire a activat Senatul Naţional Român din Ardeal, condus de Amos Frâncu şi Emil Haţieganu, care a jucat un rol important în pregătirea Marii Uniri de la 1 Decembrie.
Bibliografie:
Lucian Dronca, Din politica financiară a românilor ardeleni: Banca „Economu” din Cluj, 1886-1918. Cluj-Napoca, 1999.
Péter Sas, Mesélő képeslapok. Kolozsvár 1867-1919. Budapest, 2000, p. 158.
Gheorghe Vais, Clujul eclectic. Programe de arhitectură în perioada dualistă (1867-1918). Cluj-Napoca, Ed. U.T. Press, 2009, p. 101-102.