Obeliscul „Carolina”, cunoscut şi ca „Stâlpul «Carolina»” sau „Ştatua «Carolina»”, a fost înălţat sub forma unei coloane monumentale, în 1831, pe latura sudică a Pieţei Centrale a Clujului, în amintirea trecerii prin oraş a împăratului Francisc I şi a soţiei lui, Carolina Augusta, în anul 1817.

În scopul de a întări loialitatea supuşilor, cuplul imperial a efectuat o vizită în această parte a imperiului, ocazie cu care a trecut prin Bistriţa, Dej şi Cluj. Cel care a iniţiat construirea obeliscului a fost Sámuel Páll, judele primar al oraşului, propunerea sa fiind avizată favorabil la 1 mai 1818. Sfatul Clujului a înaintat Guberniului Transilvaniei şi curţii imperiale cinci proiecte spre aprobare, iar în 1819 s-a început strângerea fondurilor necesare. În decembrie 1821, sfatul oraşului a încheiat contractele pentru realizarea monumentului.

Astfel, pietrarii Mihály şi Antal Schindler urmau să ridice monumentul, iar sculptorul Sámuel Nagy trebuia să realizeze reliefurile decorative. Lipsa de fonduri a întârziat începerea lucrărilor, dar donaţia de 16.000 de forinţi făcută de procurorul clujean Imre Topler a permis finalizarea ei.

În literatura de specialitate, Obeliscul „Carolina” este considerat unul dintre cele mai reprezentative monumente publice neoclasice din Transilvania. El este primul monument laic al Clujului, celelalte construite până atunci în oraş având o semnificaţie religioasă.

Obeliscul are o înălţime de 10 m, iar feţele sale au fost ornamentate cu basoreliefuri. În cele patru colţuri, monumentul este străjuit de patru vulturi sculptaţi în calcar, fiecare având în cioc câte o cunună de lauri realizată din fier forjat. Pe latura de sud a postamentului, pe cea posterioară, e aplicată stema oraşului, iar diametral opus este o placă inscripţionată, turnată din fontă, unde sunt specificate circumstanţele ridicării monumentului.

Pe latura principală a obeliscului, pe latura estică a trunchiului de piramidă ce definește coloana monumentului, se află portretul cuplului imperial, încadrat într-un medalion. Acesta este cioplit în marmură, fiind susţinut de un înger, iar la bază e flancat de doi vulturi. Sub medalion, pe soclul trunchiului de piramidă, un basorelief prezintă scena sosirii caleştii imperiale, care intră în oraș prin poarta Străzii de Mijloc. În prim-plan se evidenţiază un grup de cetăţeni şi cortegiul călăreţilor ieşiţi în întâmpinarea împăratului.

Basorelieful de pe latura de vest reprezintă cuplul imperial aflat în poarta Spitalului „Carolinaˮ, în cadrul unei scene în care împărăteasa, înconjurată de cortegiul imperial, miluieşte o cerşetoare. Alături de ea, împăratul este imortalizat îmbrăcat într-o ţinută specifică modei teritoriilor germane din perioada respectivă.

Obeliscul propriu-zis, îngerul purtând efigiile într-o cunună de lauri şi cei patru vulturi de piatră care ţin în plisc lauri sunt opera sculptorului Anton Csürös şi a profesorului de desen Samuel Nagy, ambii clujeni. Basoreliefurile înfăţişând momente din vizita împăratului sunt realizate de profesorul Academiei de Arte din Viena, sculptorul Josef Klieber.

Monumentul a fost dezvelit în data de 4 octombrie 1831, de ziua onomastică a împăratului, în cadrul unei festivităţi solemne. Deşi iniţial Obeliscul „Carolina” fusese amplasat în Piaţa Unirii, fosta Piaţă Mare, în anul 1898, cu ocazia reamenajării centrului vizând amplasarea Ansamblului monumental Matia Corvin, el a fost mutat în Piaţa Muzeului de astăzi, cunoscută în acele vremuri drept Piaţa Mică sau Piaţa Carolina Augusta.

Ultimele articole
Cluj-Napoca orașul Târgurilor de Crăciun
Două Târguri de Crăciun și unul de Iarnă
Expoziția Instagramabilă de Lumini „Small World”
Garden of Lights la Grădina Botanică
Un nou muzeu pe harta Clujului
Mina - cel mai mare centru de artă imersivă și instalații interactive din Europa