Prima atestare documentară a bisericii satului Sf. Petru datează din a doua jumătate a secolului al XIV-lea. În epoca Reformei, în ultimii ani ai deceniul șapte ai secolului al XVI-lea, biserică este preluată de către cultul unitarian, slujind nevoile acestei comunităţi până în anul 1716. În acest din urmă an, edificiul de cult – împreună cu biserica parohială Sf. Mihail – reintră în posesia confesiunii romano-catolice. La 1725 biserica a fost donată Ordinului Minorit, membrii acestuia stabilindu-se în conventul refondat la sud de lăcașul de cult. Ulterior, la sfârşitul anilor 1770, după construcţia bisericii minorite de pe actualul Bulevard al Eroilor şi a conventului adiacent, ordinul se mută în centrul oraşului, iar vechile edificii ale acestuia din satul Sf. Petru primesc funcţia de azil de bătrâni şi spital. Biserica, dedicată acum patroanei săracilor, Sf. Elisabeta, va fi utilizată ca și capelă a acestei noi instituții de asistență socială.

Din cauza unor probleme de structură, vechea biserică a fost demolată. În perioada 1844–1846 a fost construită actuala biserică, după proiectele celui mai important reprezentant al arhitecturii romantice din Transilvania, arhitectul clujean Anton Kagerbauer. Tot în această perioadă, la sud de biserică a fost edificată şi clădirea cu un etaj, în stil neo-gotic, a azilului.

Edificiul de cult este o biserică-sală cu arhitectură neo-gotică. Biserica este flancată de contraforţi şi este prevăzută cu un cor cu închidere poligonală, cu bolţi de tip a vela decorate cu nervuri imitând boltirea în reţea. Principalul motiv arhitectural al faţadei este turnul înalt, construit în faţa navei. În interiorul bisericii se păstrează mobilierul neo-gotic, cele mai importante piese ale acestuia fiind amvonul şi altarul principal. Aceasta din urmă provine dintr-un atelier din München şi este decorat cu pictura Sf. Elisabeta şi cu statuile celor doi apostoli principali. La începutul secolului al XX-lea, corul bisericii a fost decorat cu picturi murale realizate de către artistul clujean János Stein, iar în anul 1926 nava bisericii a fost de asememea ornată cu picturi decorative. Altorelieful amplasat pe faţada azilului redă cea mai cunoscută scenă din viața Sf. Elisabeta, cea în care aceasta distribuie hrană celor nevoiaşi.

Ansamblul bisericii Sf. Petru cuprinde şi două monumente publice baroce, relocate la vest și la est de edificiu, cu ocazia unor sistematizări ale oraşului: vechea poartă barocă a bisericii parohiale Sf. Mihail şi Coloana Sf. Maria Protectoare. Poartă barocă a bisericii Sf. Mihail a fost așezată în pe acest amplasament în anul 1899. Aceasta a fost construită între anii 1743 şi 1747 de către preotul paroh János Bíró pentru a comemora marea epidemie de ciumă din anii precedenţi. Partea centrală a porţii este accentuată de prezenţa statuii sfântului protector al oraşului, Sf. Mihail, aflat deasupra unei nişe în care este aşezată statuia Sf. Rosalia, şi de cele două statui ale sfinţilor protectori ai comanditarului – Sf. Ioan Botezătorul şi Ioan Evanghelistul. Pe părțile laterale sunt amplasate statuile celor mai importanţi sfinţi antipestilenţiali – Sf. Francisc Xaverius şi Sf. Sebastian în stânga, Sf. Rochus şi Sf. Ioan de Nepomuk în dreapta. Sculpturile porţii provin dintr-unul dintre cele mai importante ateliere ale sculpturii baroce din Transilvania, cel al lui Johann Nachtigall. În spatele corului bisericii se înalţă un alt monument votiv al barocului clujean, Coloana Mariei Immaculata (Sf. Maria Protectoare), mutată aici în anul 1959 din faţa bisericii romano-catolice Sf. Treime.

Începând din anul 1901 biserica Sf. Petru funcţionează ca biserică parohială, deservind nevoile spirituale ale comunităţii romano-catolice din zonă.

Ultimele articole
Universul lui Salvador Dalí ajunge la Cluj!
La Casa Hintz
Cluj-Napoca orașul Târgurilor de Crăciun
Două Târguri de Crăciun și unul de Iarnă
Expoziția Instagramabilă de Lumini „Small World”
Garden of Lights la Grădina Botanică